Social
Primul raport al Guvernului despre cheltuielile de personal în administraţie. Sumele sunt amețitoare
Sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Guvernul susține că publicarea acestor date reprezintă un demers de transparență față de cetățeni, indiferent de configurația politică. Analiza oferă o imagine de ansamblu asupra aparatului de stat, incluzând administrația centrală, locală și companiile cu capital de stat.
Raportul Guvernului cu privire la cheltuielile cu personalul în administrație
Raportul privind eficiența administrației publice centrale și locale, publicat vineri de Guvern, indică faptul că în 2024 cheltuielile de personal au ajuns la 164,6 miliarde de lei, echivalentul a 9,3% din PIB. Nivelul este în creștere față de 2023, când ponderea era de 8,3%, calculată pe baza aceluiași indicator bugetar. Chiar dacă acest procent nu reprezintă maximul ultimelor două decenii, documentul semnalează revenirea pe un trend ascendent.
„Pentru prima dată în România, la nivelul Guvernului a fost realizată o radiografie de ansamblu a statului român: administrația locală, centrală și companiile de stat. Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în cursul anului 2025, pe baza celor mai recente date oficiale disponibile la momentul redactării, aferente anului 2024, se arată în comunicatul Guvernului.
Radiografia administrației și sursele datelor oficiale
Guvernul precizează că raportul a fost elaborat în 2025, pe baza datelor oficiale disponibile pentru anul 2024. Documentul a fost realizat la nivelul Cancelariei prim-ministrului și este prezentat ca o premieră prin amploarea analizei asupra întregii administrații publice.
Datele utilizate provin exclusiv din surse oficiale, precum Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Institutul Național de Statistică, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Consiliul Concurenței. Procesarea informațiilor s-a făcut cu sprijinul Băncii Mondiale, iar datele au fost transmise anonimizat, conform normelor privind protecția datelor.
Executivul subliniază că procesul de colectare a fost unul de durată, din cauza fragmentării bazelor de date, iar acuratețea estimărilor este evaluată la aproximativ 95%, ceea ce este pus în legătură directă cu nevoia de digitalizare.
Bugetari. Sursa foto: Arhiva EVZ
Deficit bugetar ridicat și evoluția cheltuielilor publice
Raportul arată că în 2024 deficitul bugetar a ajuns la 8,65% din PIB. În același an, cheltuielile de personal au însumat 164,6 miliarde de lei, reprezentând 9,3% din PIB, față de 8,3% în anul precedent.
Deși ponderea actuală nu este cea mai mare din ultimii 20 de ani, documentul evidențiază o revenire a creșterii. În același timp, sunt menționate schimbări structurale în evoluția aparatului de stat, inclusiv creșterea numărului de angajați în sectorul public în ultimele decenii.
Analiza mai arată că, în anul 2000, România avea unul dintre cele mai reduse niveluri de personal bugetar raportat la totalul angajaților, însă în 2020 situația s-a modificat semnificativ, depășind media europeană.
Cheltuieli de personal raportate la PIB: comparație la nivelul Uniunii Europene
Datele comparative arată poziționarea României în raport cu media Uniunii Europene, unde cheltuielile de personal reprezintă aproximativ 10% din PIB în anul 2023. Potrivit metodologiei Eurostat, indicatorul poate include și alte categorii de cheltuieli, diferite de cele utilizate în estimările bugetare naționale prezentate anterior.
În acest context, România înregistrează un nivel de 10,1% din PIB, situându-se practic la același nivel cu media europeană. Totodată, analiza evidențiază diferențe semnificative între statele membre, unde unele economii au ponderi considerabil mai reduse: Irlanda se situează la 6,2% din PIB, Elveția la 7,3%, iar Germania la 8,1%.
Evoluția ponderii angajaților la stat în Europa (2000–2020): Analiza comparativă privind ponderea angajaților din sectorul public în totalul forței de muncă arată schimbări importante la nivel european între anul 2000 și 2020. În cazul României, datele indică faptul că la începutul perioadei analiza arăta unul dintre cele mai reduse niveluri ale ocupării în sectorul public.
Până în anul 2020, situația s-a modificat semnificativ, România înregistrând o creștere a numărului angajaților la stat raportat la totalul salariaților, nivel care a depășit media europeană.
