Alzheimer. Sursa foto Arhiva EVZ Cercetătorii au descoperit când apar cu adevărat primele simptome ale demenței și de ce sunt diferite de la o persoană la alta. Ei au dezvăluit și cum putem întârzia apariția acestei boli.
Un studiu a constatat că la persoanele cu risc genetic de demență frontotemporală, simptomele apar mult mai târziu. Cu toate astea, cercetătorii au declarat că semnele timpurii de apatie nu trebuie neglijate.
Demența frontotemporală apare la persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 64 de ani, iar această afecțiune reprezintă mai puțin de 1 din 20 de cazuri de demență. Afectează în principal lobii frontali și temporali ai creierului. Mai mult, acest tip de boală poate apărea și la cei mai tineri.
Demența frontotemporală timpurie determină modificări de comportament, personalitate și limbaj la persoanele care își păstrează abilitățile spațiale și memoria. Simptomele sunt comportamente repetitive sau compulsive, scăderea energiei și apatie sau lipsă de acțiune.
Ne puteți urmări și pe Google News
Primele simptome ale demenței
Inițial, persoanele care suferă de acest tip de demență își pot pierde motivația, inițiativa și interesele. Multe confundă demența frontotemporală cu depresia. „Este legat de declinul funcțional, scăderea calității vieții, pierderea independenței și supraviețuirea mai slabă”, explică autorul principal al noului studiu, Maura Malpetti, doctorand în neuroștiințe clinice la Universitatea din Cambridge, în Regatul Unit .
Apatia apare cu câțiva ani înainte de diagnosticarea demenței frontotemporale. „Cu cât descoperim mai multe despre efectele timpurii ale demenței frontotemporale, cu atât putem trata mai bine simptomele și întârzia sau chiar preveni demența”, spune Malpetti, potrivit alz-journals.com
Sursa foto. EVZ
„Dacă intervenim din timp, tratamentele pot acționa din timp și pot încetini progresia bolii și, în același timp, pot evita mai multe daune. Și este probabil ca simptomele să apară mult mai târziu în viață sau să nu apară niciodată”, a declarat profesorul Zoe Kourtzi, de la Universitatea Cambridge și membru al centrului național pentru inteligență artificială și știința datelor Alan Turing Institute.
Un alt medic a declarat că pacienții trebuie să știe din timă că suferă de această boală. „Acest set de boli sunt cu adevărat devastatoare pentru oameni. Așa că, atunci când livrez aceste informații unui pacient, orice pot face pentru a fi mai încrezător în privința diagnosticului, pentru a le oferi mai multe informații despre evoluția probabilă a bolii, pentru a-i ajuta să-și planifice viața, este un lucru extraordinar de făcut”, a spus profesorul Rittman.
Recomandările noastre
