Deteriorarea situaţiei financiare, întârzierile la plată către furnizori sau creditori, precum şi dificultatea de a încheia noi contracte de business sunt primele semne care ar trebui să indice unei companii că are nevoie de restructurarea afacerii, a spus Gianina Lăzanu, director în departamentul de risc al BRD SocGen, în cadrul unui seminar derulat astăzi la banca centrală.
Totodată, pentru a avea o restructurare de succes, este necesar un "ochi vigilent", care să aibă o perspectivă obiectivă asupra business-ului, eventual un consilier judificar, de opinia căruia să se ţină seamă, spus Lăzanu.
De asemenea, o companie care se decide pentru restucturarea afacerii, fie că e vorba de un proces voluntar sau de o restrcuturare rezultată după intrarea în insolvenţă, trebuie să "identifice resursele de finanţare care să îi permită să susţină planul de reorganizare", a spus Lăzanu. Ce fel de manageri sunt românii
În opinia Danielei Lulache, managing partner al firmei de consultanţă financiară Eqvon Finance, demararea unui proces de restructurare este o chestiune de timing. În criză, managerii români ale căror business-uri s-au confruntat cu probleme au fost de două feluri: cei grăbiţi "care au crezut că dacă intră în insolvenţă îşi întăresc capacitatea de negociere cu creditorii" şi cei care au amânat pre amult demararea insolvenţei.
"Timingul adecvat este extrem de rar", a spus Lulache. Potrivit acesteia, în 2010 au existata 21.000 de firme care au declanşat procedura de insolvenţă, care poate avea ca urmare fie declanşarea falimentului, fie restructurarea. În acelaşi an, doar 27 de companii au intrat în restructurare.
Companiile cu dificultăţi financiare au la dispoziţie atât metoda restucturării extrajudiciare, pe care o pot demara de comun acord cu creditorii, obţinând o rescadenţare a creditelor sau alte facilităţi financiare, cât şi restructurarea judiciară, obţinută, de exemplu, prin intermediul insolvenţei.
Recomandările noastre
