Dosarul retrocedărilor a adus ani grei de închisoare tripletei Mazăre-Strutinsky-Constantinescu, dar nu și altor persoane implicate. Primarul Decebal Făgădău, care a continuat să aprobe proiecte pe terenuri din dosarul retrocedărilor, candidează din partea PSD pentru al doilea mandat la Primăria Constanța.

Pe 6 iulie, după ani de proces, Sorin Strutinsky, unul dintre cei trei membri ai Tripletei de la Constanța, din care au făcut parte timp de mai bine de două decenii și Radu Mazăre alături de Nicușor Constantinescu, a fost condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de influență. Deși continuatorul combinațiilor imobiliare ale celor trei, primarul Decebal Făgădău, și el acuzat într-un dosar DNA de abuz în serviciu alături de Radu Mazăre și alți funcționari din Primărie, continuă nestingherit să slujească grupuri de interese din Constanța.

În prima fază, Tripleta a spoliat prin diverse combinații și retrocedări patrimoniul orașului Constanța. Prin interpuși, persoane sau societăți comerciale cu acționariat anonim, Mazăre, Constantinescu și Strutinsky au intrat în posesia a foarte multe suprafețe de teren din Constanța și Mamaia.

Ajuns primar, mandatul oficios al lui Decebal Făgădău a fost să se asigure că aceste terenuri vor fi valorificate prin construirea de blocuri de locuințe și astfel să securizeze profit pentru interpușii grupării, cum ar fi soții Coman, Marius și Lavinia, finii lui Sorin Strutinsky.

Povestea proiectului amintit aici e deja un modus operandi pentru Făgădău.

În 2016, soții Coman depuneau la Primărie o cerere prin care solicitau Certificat de urbanism pentru un teren din Tomis Nord, pe Strada Suceava din Constanța (din perimetrul blocurilor U2, X2 V3), pe care nu se putea construi legal. După aproximativ patru luni, au primit certificatul. Pentru a putea construi, aveau însă nevoie de un nou PUZ derogativ al zonei - o parcare între niște terenuri de tenis și blocuri. Abia în martie 2020, Primăria Constanța a aprobat Planul Urbanistic Zonal, iar proiectul finilor fugarului condamnat Sorin Strutinsky a ajuns rapid la faza de consultare publică de fațadă - doar cinci zile, între 2 și 7 martie.

Așadar, în plină pandemie de coronavirus, în martie a.c., locuitorii din cartierul Tomis Nord s-au trezit cu o plăcuță amplasată pe un gard. Li se aducea la cunoștință că a fost depus la Agenția pentru Protecția Mediului un memoriu de prezentare pentru un PUZ care să permită dezvoltarea unui proiect imobiliar P+4 în zonă, pe terenul de aproape 300 de mp. Lipite de terenurile de tenis din Tomis Nord, în fosta parcare, erau amplasate garajele aferente blocului vecin, dezafectate acum pentru a face loc “viitoarei investiții” private. Constănțenii din zonă s-au trezit fără locuri de parcare.

Retrocedări și schimburi de terenuri. De la Cocăneanu la Coman 

Deloc surprinzător, și terenul din Strada Suceava a făcut obiectul unor tranzacții dubioase. În anul 2001, Cocăneanu Constantin Ioan Dumitru solicita Primăriei Constanța, conduse la acel moment de Radu Mazăre, retrocedarea în natură a unui teren situat în cartierul KM 5. După aproximativ un an, Mazăre (dispoziția 3.694, anulată parțial în acest moment de judecători) îl despăgubea pe Cocăneanu cu mai multe terenuri situate în Constanța, în Palazu Mare și în stațiunea Mamaia cu o valoare de peste 2,8 milioane de dolari.

Doar că terenul primit în Palazu era o „tâlhărie” cu acte în regulă, dat fiind că suprafața respectivă aparținea altor proprietari. În decembrie 2008, terenul cu pricina a revenit proprietarilor de drept, iar Cocăneanu s-a adresat prietenilor din Primărie pentru ca să-l despăgubească. Pe rând, a primit un alt teren pe Strada Pictor Nicolae Tonitza, dar pentru că și acolo au apărut probleme, s-a ales în iunie 2012 cu terenul din Tomis Nord din Strada Suceava.

În 2014, Cocăneanu îi dă terenul fiului său vitreg, Tudorache Răsvan Mircea, condamnat în 2019 la doi ani de închisoare cu suspendare alături de Radu Mazăre și ceilalți inculpați în Dosarul Retrocedărilor “pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, cu obținerea de avantaje patrimoniale, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni”.

După patru ani de retrocedări și schimburi ilegale, prin interpuși, terenul cu pricina a ajuns din domeniul public al Primăriei la tandemul Cocăneanu-Tudorache și ulterior, în 2016, cu Făgădău proaspăt primar, în proprietatea soților Coman. Deși Constanța este sufocată de mașini (are unul din cele mai mari grade de motorizare din România), iar în campania pentru primul mandat, promitea cinci parcări supraetajate, prin decizia din martie 2020 în favoarea finilor lui Strutinsky, Făgădău a autorizat demolarea unei parcări pentru a înlesni construcția unui nou imobil. Asta pentru că oricum „nu vom reuși niciodată să facem noi câte locuri de parcare (n.r. este nevoie)”, după cum, cu sinceritate și resemnare, își recunoștea acesta neputința într-o conferință din toamna trecută. 

În ianuarie a.c., fiind și an electoral, a încercat să o mai dreagă – parcările supraetajate nu au murit, ci s-au transformat, spunea Făgădău pentru Dotto TV. În ce s-au transformat parcările… am povestit mai sus.