Sociologul Barbu Mateescu a explicat, într-un interviu, în ce măsură vor influența rezultatele alegerilor locale modificările structurale la nivel demografic din România. Când vorbim despre alegeri în România aproape de fiecare dată se ridică problema prezenței la vot, iar simulările de prezență la vot se fac fac într-o variantă ideală, în care populația cu drept de vot înscrisă în registrele electorale este similară cu populația cu drept de vot care există și în realitate în respectivele localități. Ultimul recensământ din România a avut loc în 2011-2012, însă rămâne de văzut în ce măsură cifrele din 2012 mai reflectă realitatea în 2020.

Potrivit lui Barbu Mateescu, „principalii factori relevanți sunt migrația spre Vest și migrația neînregistrată (adică migrația nesoldată cu schimbarea adresei din CI) spre marile orașe. Centrele universitare ale României sunt pline ochi cu oameni care oficial nu locuiesc acolo, nu numai studenți, ci și chiriași aflați în primii cinci-zece ani după studenție. Aceștia sunt încă pe liste în localitatea de origine, de obicei un oraș mai mic și NU au drept de vot la locale în marele oraș în care locuiesc de fapt.

Recent am vorbit cu niște primari din Moldova exact despre aceste diferențe: Unul dintre ei spunea că are 2.000 de oameni în comună, potrivit actelor oficiale, dar în realitate nu mai există decât 800 (foarte mulți erau plecați în străinătate, la muncă). Presupun că nu este o situație izolată, se întâmplă la nivelul întregii țări. Cum influențează această diferență rezultatele votului la locale, să zicem? Sunt multe nuanțe aici, unele specific locale, și e greu de intrat în detalii”.

La nivelul Bucureștiului, oficial sunt 2,1 milioane de locuitori, un număr similar cu cel din 2004, însă în 16 ani au intervenit modificări demografice majore, pe care sociologul le explică.

„Oficial, numărul celor plecați este aproximativ egal cu numărul celor veniți. Până acum câțiva ani lucrurile stăteau altfel, dar a început un val de reîntoarceri din Ilfov – oameni care din cauza conexiunilor slabe de transport cu orașul unde au locul de muncă renunță la „casa-cu-verdeață” și se întorc în oraș. Neoficial, orașul a pierdut prin migrația neînregistrată spre Occident. Elitele profesionale au început să plece – nu pentru bani mai mulți neapărat, cât pentru calitatea vieții. Numărul celor care locuiesc în oraș neoficial este extrem de greu de estimate”.

Două orașe diferite

La europarlamentare și prezidențiale, unde se poate vota pe liste suplimentare, deci studenții și chiriașii pot vota, orașul pare eferverscent anti-PSD. La parlamentare și locale, aceste grupuri dispar din ecuație (dacă nu și-au făcut viză de flotant) și contează mai mult populația cu CI, care datorită industrializării puternice din ultimele decenii ale comunismului este, în medie, mult mai vârstnică, explică Barbu Mateescu

„În consecință, la aceste tipuri de alegeri, Bucureștiul pare mult mai deschis PSD decât la europarlamentare sau prezidențiale”.

Sociologul analizează și specificul populației stabile. „Mulți din cei plecați se pot întoarce. Unii oameni sunt plecați cvasi-sezonier la muncă în marile orașe, iar dacă nu-și găsesc locul de muncă se întorc acasă. Deci mare atenție la populația *reală*, e o fantezie matematică. Suntem o țară complexă și din ce în ce mai mobilă”.

Cine va înclina balanța?

La invitația Hotnews de a oferi un prognostic pentru București, Barbu Mateescu crede că mobilizarea populației sub 59 de ani cu drept de vot în oraș va fi un factor decisiv în tabloul final al alegerilor locale. „Electoratul Gabrielei Firea din 2016 era extrem de vârstnic și deci a fost răvășit de decese. Cred că ea a recuperat în bună măsură voturile pierdute cu companiile municipale, angajând inclusiv oameni care în 2016 n-au votat-o pe ea sau nu au votat de fel.

Per total, ar fi de așteptat ca lucrurile să fie la fel: 245 mii voturi. Calculele privind Nicușor Dan sunt mai complicate, întrucât contează multe lucruri, precum răsfirarea voturilor între candidații care se opun Gabrielei Firea”.