Străzile au devenit neîncăpătoare azi dimineaţă în Bucureşti, unde mii de copii, însoţiţi de părinţi se grăbeau încă de la ora 8:00 la festivităţile de deschidere a noului an şcolar în diverse instituţii de învăţământ. Gătiţi cum se cuvine, copiii de primară par mult mai emotivi decât cei mari şi-şi întreabă părinţii tot felul de lucruri, în timp ce aşteaptă să se urce în tramvai: "Mami, în ce bancă o să stau?" sau "Tati, vii cu mine când îi dau florile doamnei învăţătoare?". Părinţi şi copii, toţi sunt înconjuraţi de flori multicolore, iar pe străzi, în ciuda vremii ploioase, se aud râsete.

Adolescenţii Liceului Teoretic Jean Monnet, una dintre instituţiile de învăţământ renumite în Bucureşti pentru elevii săi, copii de politicieni sau alte personalităţi publice, nu se grăbesc să intre în sala de sport devenită neîncăpătoare pentru toţi cei veniţi în această dimineaţă ca să asiste la deschiderea anului şcolar. Printre pupături amicale, tinerii de clasele a XI-a  şi a XII-a par mai interesaţi de vestimentaţie, de fumarea primei ţigări a zilei şi de poveştile de vacanţă. Mulţi stau la intrarea liceului, acolo unde îmbulzeala este mare, pentru că fiecare vrea să găsească un loc de parcare. Printre maşini de fiţe şi tineri cu aere de vip-uri apar prichindeii, cei mai entuziasmaţi de începerea anului şcolar.

Băncile „nu sunt bune pentru copiat”

În cadrul festivităţii, directoarea şcolii adresează câteva cuvinte de bun venit celor care intră în clasa I. Părinţii încep să comenteze diverse aspecte ale sistemului de învăţământ, în timp ce copiii lor foşnesc buchetele de flori pe care le ţin în mâini şi se strâmbă la colegii de clasă. În mai puţin de jumătate de oră se dă startul către sălile de clasă, o cursă nebună pentru părinţi şi bunici, care într-o mână ţin ghizdanul şi florile, iar cu cealaltă îşi ghidează odorul către locul lui.

Pe bănci, copiii găsesc manualele şcolare, pe care încep să le răsfoiască curioşi. Din zumzetul clasei ies pe coridor, unde părinţii stau la taifas. Se plâng că i-a costat mult echiparea copiilor cu cele necesare noului an şcolar şi unii chiar se feresc să dea sume exacte, de teamă „ca ceilalţi copii şi părinţi să nu se simtă prost”.

„Numai hăinuţele pentru cei doi copii pe care îi avem ne-au costat 80 de lei”, spune o bunicuţă venită cu nepoţelul ei din clasa a III-a. Alt părinte spune că a avut de ales între a-i cumpăra copilului un ghiozdan de 40 de lei sau unul de 150 de lei, dar concluzionează că preţurile sunt pentru orice buzunar. Totuşi, pentru cei mai mulţi dintre părinţi urmează alte cheltuieli cât de curând, pentru că rechizitele şcolare vor fi cumpărate de acum înainte. „N-am cumpărat nimic pentru copil, în afară de ghiozdan, pentru că doamna învăţătoare ne va spune exact pe ce să dăm banii. Astfel, vom cheltui strictul necesar”, spune cu speranţă o tânără mămică.

”Un alt părinte se destăinuie cu privire la problema uniformelor, pe care le poartă elevii claselor I – IV: „Materialele sunt proaste, iar la începutul fiecărui an decidem ce uniforma le facem la copii – ce model şi ce culoare”. Femeia se întreabă dacă va trebui să cotizeze la fondul clasei, la fel ca în anii trecuţi, suma de 50 de lei.

Per ansamblu, părinţii celor mai mici dintre cei care învaţă la Jean Monnet sunt mulţumiţi de condiţii: parchetul este nou, uşile claselor au geam termopan, iar mirosul de var proaspăt încă se simte. Adolescenţii se plâng, însă, de bănci, care „nu sunt bune pentru copiat” şi şi-au propus să dea de urma camerele de supraveghere instalate „mai nou, şi în clase”. Tinerii sunt glumeţi nevoie mare şi se bucură de ultima zi de vacanţă, pentru că programul de azi este lejer. „Vom vorbi cu dirigintele, ne va spune dacă avem vreun profesor nou, ne va da orarul şi cam atât,” ne informează Maria, o elevă în clasa a XI-a. „Ne pare foarte rău că s-a terminat vacanţa şi că ne aşteaptă un an greu, în care trebuie să ne decidem ce vrem să facem pe viitor”, completează Mihaela, colega de clasă a Mariei. 

Investiţii de aproape două miliarde

Profesorii n-au prea mult timp de discuţii. Părinţii îi asaltează cu întrebări, iar copiii, lăsaţi nesupravegheaţi, devin gălăgioşi. Profesorul de istorie Stoica B. spune în grabă că nemulţumirile lui ţin de salariu, care este prea mic, şi de aglomeraţia claselor de liceu, unde sunt chiar şi 30 de copii.

Directoarea şcolii, doamna profesoară de istorie Elena Ţicoş, ne informează că liceul Jean Monnet a primit peste un miliard de lei vechi pentru modernizarea clădirii şi pentru igienizare de la Consiliul Local prin Direcţia pentru Administrarea Învăţământului Preuniversitar al sectorului 1. Totodată, alte 800 de milioane de lei vechi au fost folosite de catedra de educaţie fizică, iar 110 milioane (ambele fiind fonduri din partea MEC) s-au investit în dotarea cu cărţi a bibliotecii şi în amenajarea unei săli de lectură.

Printre neîmplinirile directoarei liceului Jean Monnet sunt cele care ţin de instituţie, şi anume cei cinci repetenţi ai anului şcolar trecut. „Orice eşec al copiilor este un eşec al muncii noastre”, crede Elena Ţicoş. Profesoara şi-ar dori să aibă o mai largă autoritate decizională la nivelul instituţiei şi să se schimbe pachetul legislativ care e acum în discuţii. Angajarea de cadre didactice este un alt aspect care o nemulţumeşte pe directoarea liceului şi propune ca aceasta să fie făcută direct de instituţie, prin interviu şi examen.

CITIŢI ŞI:

Lecţiile moderne te fac să vrei din nou la şcoală Siguranţa elevilor, pe cheltuiala părinţilor

Ministrul Educaţiei pentru o zi

Prima zi de şcoală, de la sărac la bogat