Până ajunge Salvarea, persoana care a făcut insolaţie trebuie să stea neapărat într-un loc răcoros şi ferit de razele soarelui. Organismul trebuie răcit cu un burete îmbibat cu apă sau cu spray.

Atunci când temperatura aerului depăşeşte 26 de grade Celsius, riscul de a face insolaţie este din ce în ce mai mare, avertizează medicii. "Începând de la 26 de grade Celsius şi de la un indice de confort termic mai mare de 50 poate apărea insolaţia. Pentru a o evita, trebuie să avem o ţinută adecvată. Pălăria protejează extremitatea cefalică, zonă mai sensibilă decât alte regiuni ale corpului pentru că acolo se află «procesorul» organismului, care coordonează mecanismele de reglare a funcţiilor vitale - temperatura, respiraţia etc. Sunt recomandate haine lejere, de culoare deschisă, dar nu sumare, pentru ca tegumentul să nu acumuleze prea multă căldură", explică Bogdan Opriţa, coordonator SMURD Bucureşti.

Temperatura corpului mai mare de 40 de grade şi pierderea cunoştinţei sunt cele mai relevante semne că insolaţia s-a instalat. Primul ajutor în acest caz este vital, pentru ca afecţiunea să nu se complice şi să ameninţe viaţa persoanei afectate.

Specialiştii explică ce trebuie să faceţi în cazul unei insolaţii.

"Văpaia soarelui i-a dat dureri de cap şi frisoane"

Insolaţia apare atunci când organismul nu reuşeşte să-şi regleze singur temperatura, care continuă să crească de regulă mai mult de 40 de grade.

Printre semnele care apar imediat se numără:

• pierderea conştiinţei,
• convulsii,
• dificultăţi de respiraţie,
• stări de confuzie, de nelinişte şi anxietate,
• ritm cardiac accelerat,
• transpiraţie abundentă,
• înroşirea pielii şi senzaţie de uscăciune,
• stări de vomă şi diaree.

"Fiica mea de 16 ani a stat în văpaia soarelui mai multe ore şi când a venit acasă avea dureri de cap, frisoane şi vărsa (de cel puţin trei ori şi ultima dată am sesizat şi un firicel roşu, parcă ar fi fost sânge). În intenţia de a o calma i-am dat o aspirină, a făcut un duş aproape rece, iar după câteva ore a adormit", a povestit Elena păţania fiicei ei.

Medicii atenţionează că aspirina şi paracetamolul nu trebuie însă folosite în astfel de cazuri pentru că starea de sănătate se poate înrăutăţi din cauza lor.

Organismul trebuie răcorit cu buretele sau cu spray

Persoana care a făcut insolaţie trebuie mutată într-un loc umbros şi răcoros. Este vital să îi scoateţi hainele nefolositoare şi să puneţi persoana pe o parte pentru ca pielea să fie aerisită pe o suprafaţă cât mai mare posibil.

Încercaţi să răcoriţi organismul cu apă (pulverizând cu un un spray sau aplicând un burete îmbibat).

Stop cardiorespirator

Puteţi răci corpul şi cu gheaţă, pe care să o puneţi pe abdomen, gât şi la subraţ, unde vasele de sânge se află mai aproape de suprafaţa pielii. Folosind această metodă, organismul se va răci mai uşor. Medicii atenţionează însă că un duş rece în astfel de momente ar putea provoca stop cardiorespirator persoanei afectate de insolaţie. Dacă bolnavul este conştient, este ideal să se hidrateze. "Un grad de febră duce la pierderea a 500 de mililitri de lichid, prin transpiraţie." BOGDAN OPRIŢA, coordonator SMURD Bucureşti

FORME

Efortul una din cauzele afecţiunii

Insolaţia tipică apare la persoanele care nu transpiră normal, ceea ce împiedică organismul să facă faţă unui climat călduros şi umed. Predispuşi sunt vârstnicii, mai ales dacă suferă şi de alte boli.

"Atacul de căldură afectează sistemul nervos central şi poate produce un atac cerebral. Bolnavii de inimă sunt predispuşi la pusee de hipertensiune", explică Opriţa.

Al doilea tip de insolaţie este cea cauzată de efortul fizic făcut, mai ales de tineri, când temperatura este foarte ridicată. Citiți și:

• Cum să ne protejăm de caniculă
• Risc mai mare de cancer de la nivelul ridicat de radiații ultraviolete
• Cinci mituri despre protecţie solară şi bronzare
• Haine anti-radiaţii şi pastă de tomate pentru protecţie solară