Comisia Europeană nu a prezentat încă o estimare oficială a declinului economic iminent, mai ales că virusul continuă să infecteze zilnic mii de oameni pe continent, iar vârful epidemiei nu a fost atins. Cu toate acestea, un document intern estimează că declinul cauzat de coronavirus ar putea fi mai mare chiar decât cel cauzat de criza economică de acum 10 ani.

Luând în considerare întreruperile din lanțul de aprovizionare și efectele asupra capacităților de producție la nivel național și global, putem spune că această criză va fi mai profundă decât cea din 2009” se arată în documentul citat. În 2009, PIB-ul Uniunii Europene s-a contractat cu 4,3%.

Impactul total asupra economiei va depinde în mare măsură de durata măsurilor adoptate pentru a limita răspândirea virusului. Oficialii europeni arată în raport că cel mai mare impact nu mai este întreruperea lanțului de aprovizionare, așa cum era la începutul epidemiei din China, ci suspendarea tuturor activităților economice non-esențiale în toate țările din lume, mai ales în Europa. Încep să se facă simțite efectele scăderii cererii, atât în Uniunea Europeană cât și pe piețele externe, în special în transport, turism, industria hotelieră și multe altele. Mai grav este că nu se întrevede o îmbunătățire rapidă a situației. ”Evoluțiile recente arată că ne îndreptăm spre o criză globală a cererii. Deși facilitățile de producție ale Chinei revin la normal, indicatorii economici nu se întorc la valorile anterioare” se arată în raport.

Comisia avertizează asupra faptului că răspândirea virusului în Statele Unite va prelungi impactul crizei posibil până în vară și va duce la efecte în cascadă. ”Impactul unui al doilea val de efecte negative care ar putea să fie declanșat de pierderile economice și de nesiguranță nu poate fi estimat în acest moment” se arată în document.

Pe măsură ce criza continuă, este de așteptat ca pierderile să se mute din economia reală spre sectorul financiar. Pentru a limita aceste riscuri, guvernele ar trebui să adopte măsuri suplimentare în viitorul apropiat. Printre ele, Comisia spune că naționalizarea companiilor din sectoarele vitale ale economiei ar putea fi necesară, cel puțin temporar, în timp ce capital suplimentar ar putea fi injectat în alte companii și sectoare.

Până acum, țările europene au adoptat pachete de sprijin însumând 2% din PIB-ul lor (aproape 240 de miliarde euro pentru țările din zona euro) și au oferit lichidități de aproximativ 13%. Dar Banca Centrală Europeană a avertizat că acest pachet ar trebui să se dubleze până la 4% din PIB.

Deocamdată, statele membre au adoptat măsuri menite să ducă la consolidarea sectorului public, în special a serviciilor medicale. Ele au oferit de asemenea sprijin direct și indirect pentru muncitori și au oferit lichiditate pentru a ajuta firmele, cel mai adesea sub forma unor amânări la plata taxelor. Statele membre lucrează la un pachet european de sprijin care ar putea să includă șiș Mecanismul de Stabilitate European. Membrii zonei Euro se vor întâlni pe 7 aprilie în încercarea de a găsi o soluție de compromis.