Inițiativa, promovată de reprezentanții țărilor europene, a provocat furia oficialilor din Belarus și Rusia.
Vorbind ieri, la o reuniune cu susținătorii săi politici, președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a acuzat din nou Occidentul că ar putea interveni militar în criza din Belarus.

Lukashenko a declarat că este nevoit să mobilizeze jumătate din armată și să închidă granițele cu Polonia și Lituania, întărind-o pe cea ucraineană.

Ulterior, un oficial de la Minsk a precizat că este vorba de închiderea frontierei pentru cei care comit acte ilegale sau atentează la integritatea teritorială a Belarusului.

În replică, Polonia și Lituania au declarat că acțiunile Minskului sunt o provocare fără nicio bază.

Ceea ce atrage însă atenția în declarațiile lui Aleksandr Lukașenko este invocarea, din nou, în acest context, a Uniunii Rusia-Belarus și a discuțiilor sale de la Soci cu președintele Vladimir Putin, în legătură cu apărarea comună a statului unional și intensificarea exercițiilor militare ruso-belaruse. El s-a referit în mod explicit la cele ce au loc în prezent pe teritoriul Belarus, la granița cu Polonia. Reamintesc, Putin l-a asigurat pe Lukașenko că Rusia va respecta toate angajamentele sale față de Belarus, ce decurg din Tratatul unional și Tratatul de securitate colectivă.

La rândul lui, Lukașenko a subliniat că orice acțiune la granița belarusă este o acțiune la granița statului comun. Moscova, însă, nu se grăbește să pluseze pe această linie, poate pentru a nu se lăsa atrasă în strategemele lui Lukașenko de apărare a propriilor interese politice. Rusia nu poate să nu țină cont de situația internă din Belarus, nici să uite versatilitatea politicii externe a aliatului său. Lukașenko.

Acum, confruntat cu nerecunoașterea scrutinului de către opoziția care protestează de mai bine de o lună,  Lukașenko spune cp evenimentele din Belarus sunt o lecție pentru toate fostele republici sovietice, inclusiv Rusia.

Poziția comuna a Moscovei și Minskului este că protestele din Belarus sunt manipulate din Occident, inclusiv prin intermediul noilor media, mai ales canalele Telegram. Relevantă e, în opinia lor, și ridicarea statutului Svetlanei Tikhanovskaia la cel de lider național, recunoscut ca atare de unele țări europene, pe fondul nerecunoașterii lui Lukașenko.

Această poziție este reflectată inclusiv de rezoluția de ieri a Parlamentului European, denunțată atât la Moscova, cât și la Minsk. Putin i-a atras. însă, atenția lui Lukașenko că trebuie să discute cu cetățenii. Din punctul de vedere a lui Lukașenko, însă, care a respins orice posibilitate de a demisiona la presiunile protestatarilor, ca şi de a organiza acum noi alegeri, paşii întreprinşi de ţările europene şi casvilegalizarea unei autorităţi belaruse în exil anulează șansele rezolvării crizei prin dialog