Majorarea pensiilor și creșterea vârstei de pensionare sunt două subiecte fierbinți de pe agenda guvernului Orban. Ce decizie va lua, încearcă să explice ministrul de finanțe, Florin Cîțu.

Comentând posibiltatea lansată în ultimele zile de mărire a vârstei de pensionare, ministrul de finanțe a negat această intenție a guvernului Orban:

„Nu există această intenție, nu s-a discutat în ședința de Guvern sau în altă parte. Deocamdată nu se discută despre acest proiect. Singurul proiect care vizează pensiile este cel prin care se încearcă să nu mai existe cumul de pensii și salarii în sistemul public. A fost o propunere pe care am făcut-o în acel set de măsuri pentru a reduce presiunea asupra bugetului pentru anul 2020. Propunerea textului de lege trebuie să vină de la Ministerul Muncii și o așteptăm cât mai curând”, declarat Florin Cîțu, la Digi24

„Sunt mai multe proiecte în Parlament. Și eu am un proiect care vizează tot ce înseamnă eliminarea pensiilor speciale, care nu include aparatul militar sau pe cei care au primit decizia Curții Constituționale. Sunt mai multe proiecte, cum sunt cele despre impozitare. Vom vedea ce iese din Parlamentul României, până atunci nu știm care este varianta".

"Este clar că există un consens, în sfârșit, în clasa politică de a face ceva cu acest sistem de pensii speciale. Preferința noastră este să transferăm tot sistemul de pensii către unul bazat pe contributivitate. Consensul este acela că nu mai putem avea pensii speciale, nu mai putem avea două Românii și acest lucru se întâmplă datorită nouă, pentru că am ținut acest subiect pe agenda zilei în ultimii trei ani de zile și am tot spus că acest sistem, prin care avem două categorii, oameni care sunt speciali și alții care primesc pensii bazate pe contributivitate trebuie să se sfârșească”, a mai spus ministrul Finanțelor.

USR cere amânarea aplicării legii majorării pensiilor

„PSD a pus o bombă cu ceas în legea pensiilor adoptată anul acesta de Parlament: creșterea cu 40% a pensiilor la 1 septembrie 2020. Impactul este uriaș și nesustenabil pentru buget. Există o largă recunoaștere a acestui fapt, de la politicieni la economiști. Dar se șușotește despre acest lucru, nu se vorbește cu voce tare, pentru că toată lumea evită "cartoful fierbinte" (...)

În condițiile în care anul acesta deficitul bugetar este estimat la 4,3%, eventuala creștere de pensii va fi finanțată exclusiv din deficit, adică din împrumuturi contracte de stat. Nu sunt bani - contribuții la bugetul de pensii sau venituri la bugetul de stat - pentru a compensa această creștere. Estimarea de impact este uriașă: +2,7% PIB deficit (peste ce avem acum) pentru 2021”, a scris deputatul Cătălin Drulă pe o rețea de socializare

„Creșterea pensiilor trebuie făcută, dar trebuie făcută responsabil, în limitele a ce își permite bugetul României în momentul de față. Culmea este că în legea pensiilor a fost și prevăzut acest aspect, ca un soi de ultimă supapă de responsabilitate prinsă acolo în text. La art. 86 alin. (8) se prevede că: “Prin legea privind plafoanele unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar se pot stabili anual alte majorări decât cele prevăzute de prezentul articol.”

Legea plafoanelor este exact legea pe care Guvernul vrea să își angajeze astăzi răspunderea. Premierul Orban are obligația să prevadă în această lege măriri rezonabile ale pensiilor, în limitele a ce permite situația fiscal-bugetară a României”, a mai scris vicepreședintele USR Cătălin Drulă.