Evenimentul Zilei > Actualitate > Presimţiri sumbre dinspre FMI
Presimţiri sumbre dinspre FMI

Presimţiri sumbre dinspre FMI

Dacă până acum România a primit laude de la Fond, după actuala misiune tonul ar putea deveni mai degrabă aspru

Guvernul Victor Ponta a aşteptat discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional ca să îi ceară acordul pentru noi facilităţi. În schimb, până acum nu doar că a anulat posibilitatea de a susţine revenirea economică, dar trimite bugetul public într- o direcţie periculoasă.
Ce a găsit FMI în ţară? Reforma companiilor de stat întârzie să apară. Fondul ne limitase la şase lista companiilor unde aştepta progrese: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, Tarom şi CFR Marfă. Dacă la Hidro s-au realizat ceva progrese, termenul pentru privatizarea Tarom era în iunie, însă compania se află în acelaşi stadiu. Odată cu întârzierea reformei, întârzie şi reducerea arieratelor. Problema guvernului Ponta este că anul acesta arieratele companiilor de stat vor fi contabilizate la buget. Ne-am obligat să atingem un deficit de 3% în termeni ESA, nu ca anii trecuţi, când raportam după metodologia cash.
Dacă problemele cu companiile de stat trenează de ceva vreme, noua guvernare a adăugat unele noi. FMI a semnalat că BNR, care luna aceasta rambursează prima tranşă Fondului pentru împrumutul din 2009, este prinsă pe picior greşit de deprecierea leului. E greu, au spus reprezentanţii Fondului, "de păstrat un echilibru între asigurarea unei stabilităţi relative a leului şi menţinerea rezervelor valutare ale BNR la un nivel confortabil". Rezervele BNR sunt principala sursă pentru plata creditului la FMI. În noile condiţii, facilităţile promise de guvern par deja desuete.
Cum rămâne cu cerinţele USL
Astfel, rămâne de văzut dacă va fi posibilă revenirea salariilor bugetarilor la nivelul din iunie 2010. Alte propuneri sunt plata taxei pe valoarea adăugată (TVA) de către firme odată cu încasarea facturilor şi scăderea TVA pentru alimentele de bază. Ultima propunere ar putea afecta pe termen lung veniturile bugetare, după cum a spus chiar ministrul Finanţelor, Florin Georgescu. În plus, nu se ştie care sunt "alimente de bază", pentru a se putea cuantifica impactul bugetar. Intuind că României îi va fi greu să mai trezească încrederea investitorilor în noile condiţii, acelaşi Florin Georgescu a vorbit despre un nou acord cu FMI, preventiv. România se află acum într-o situaţie mult mai riscantă, care poate conduce însă la utilizarea banilor, deci la creşterea îndatorării publice.
În mod tradiţional, aceste împrumuturi finanţează băncile centrale, pentru a interveni pe piaţa monetară şi a preveni deprecierea monedelor. Am putea ajunge deci să facem împrumuturi de care, fără actualele tensiuni politice, nu am fi avut nevoie.