La fel ca şi în urmă cu doi ani, preşedintele a lăsat să se înţeleagă faptul că ştia cine va conduce Consiliul, înainte de alegerea oficială a celor doi şefi.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i-au ales, ieri, pe cei doi magistraţi care vor conduce instituţia până în 2010. Astfel, judecătorul Virgil Andreieş, fostul preşedinte al Curţii de Apel Cluj, a fost numit preşedinte al Consiliului, în timp ce procurorul Bogdan Licu, de la Parchetul Capitalei, îl va seconda din funcţia de vicepreşedinte.

Noua „gardă“ de la CSM a primit binecuvântarea preşedintelui Traian Băsescu înainte de a fi votată oficial de magistraţi. Prezent la şedinţa Consiliului, şeful statului a repetat episodul din 2007 cu Anton Pandrea, anticipând practic că, după „un mandat eficient al celor două doamne“ (Lidia Bărbulescu şi Graţiana Isac), „să fie la fel de eficient şi un mandat în care vor fi numai bărbaţi de data aceasta“. „Dacă veţi decide, sigur“, a completat Băsescu, după ce redusese deja la minimum şansele unor eventuale candidate la funcţia de preşedinte al instituţiei. Critici pe bandă rulantă Înainte însă să instituie noua ordine la CSM, şeful statului şi-a făcut planul anual de critici şi avertismente. Primul reproş - „abuzul de putere“ al instanţelor care, prin hotărâri judecătoreşti, „au dublat aproape salariile magistraţilor pe o ordonanţă care nu mai era în vigoare“. „Mâine, poimâine o să daţi o hotărâre judecătorească prin care se stabileşte cine e ministru sau bugetul de stat“, s-a zburlit Băsescu la membrii Consiliului, avertizând că „e o ingerinţă a puterii judecă toreşti în puterea executivă şi legislativă, care va reacţiona“.

Preşedintele a dat, ca semnal, şi un exemplu de „reacţie“ a guvernului al cărui mesager s-a declarat. „Se dau bani atâţia câţi sunt şi nu câţi sunt în hotărârile judecătoreşti. Ce faceţi?“, a atenţionat şeful statului. În plus, acesta le-a bătut obrazul magistraţilor că vor să stoarcă bugetul prin acţiuni în instanţă pe care le iniţiază „pentru tichete de masă“, „pentru ca statul să le asigure maşina“, „pentru spor de fidelitate“. „Păi, ce spor de fidelitate ar trebui să primească preşedintele României?“, nu s-a sfiit el să se dea ca exemplu.   Printre cele mai vehemente critici au fost însă cele legate de lipsa sancţiunilor în sistem. În ciuda avertismentelor venite de la magistraţi privind limitele legii, recomandarea prezidenţială a fost ca „până la un anumit nivel - mustrare, reţinere a 5% din salariu - să fie lăsate şefilor de structuri“, nu CSM.

Atât ministrul Predoiu, cât şi Codruţa Kovesi i-au ţinut isonul preşedintelui la acest capitol. Pe de-o parte, Predoiu a precizat că „uneori CSM se comportă ca un sindicat, arătând prea multă atenţie pe protecţie şi prea puţin pe critică“. „Pentru a fi credibili în ochii oamenilor, trebuie să sancţionăm încălcările legii şi ale Codului deontologic atunci când ele ne sunt semnalate, şi nu la sfârşitul anului, de teama unui raport de ţară nefavorabil“, a susţinut, la rândul său, Kovesi.

În fine, Băsescu a arătat că cele patru coduri care stau la baza funcţionării justiţiei ar trebui adoptate prin asumarea răspunderii guvernului.

REACŢIE PREZIDENŢIALĂ Băsescu, la un pas de a o evacua pe Costiniu

La şedinţa CSM de ieri, şeful statului şi-a însuşit şi rolul de a păstra ordinea în sală. Principala sa „ţintă“ la capitolul „evacuare forţată“ a fost de această dată magistratul Viorica Costiniu, preşedintele Asociaţiei Magistraţilor. Obişnuită să perturbe toate şedinţele CSM, Costiniu a vociferat continuu în timpul discursului procurorului Cristian Deliorga. Vădit deranjat, preşedintele Băsescu a trecut la ameninţări: „Aveţi şansa, pentru prima dată, să fiţi evacuată din sală“. „Dar, domnule preşedinte, era vorba despre frigul din sală“, a replicat judecătoarea. Răspunsul lui Băsescu nu a întârziat însă: „Puteţi să vorbiţi despre frig şi pe hol şi încă foarte repede“. Pentru a salva situaţia, judecătorul Dan Lupaşcu a intervenit, glumind, că Viorica Costiniu „este îngrijorată de situaţia gazelor“. „De gazele de eşapament!“, a venit replica tăioasă a acesteia.   CURRICULUM VITAE Noii şefi ai CSM: un fost jurist şi un masterand la SRI Noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, clujeanul Virgil Andreieş, a devenit magistrat la Judecătoria Bistriţa-Năsăud, în 1993, după ce, timp de câţiva ani, a ocupat funcţia de jurist al unei societăţi.

Ulterior, a fost promovat la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, pentru ca, în 1999, să fie numit judecător-inspector la Curtea de Apel Cluj. Evoluţia lui în magistratură a continuat, în 2003, prin numirea în funcţia de vicepreşedinte, apoi, de preşedinte al Curţii de Apel Cluj.

În vârstă de 48 de ani, noul şef al CSM este căsătorit, are doi copii şi deţine, împreună cu familia sa, trei terenuri - unul extravilan şi alte două în intravilan - şi trei locuinţe: două apartamente şi o casă de vacanţă.

Potrivit ultimei declaraţii de avere, Andreieş a vândut acţiuni Rombat în valoare de 300.000 de lei, a împrumutat o persoană cu 15.000 de euro şi are în conturi 52.000 de euro şi 80.000 de lei.

Ieri după-amiază, la scurt timp după învestire, şeful CSM şi-a anunţat priorităţile: garantarea independenţei magistraţilor şi a egalităţii cetăţenilor în faţa legii.   Procurorul Licu, „dator vândut“ unor bănci

În ceea ce-l priveşte pe vicepreşedintele CSM, procurorul Bogdan Licu, acesta şi-a început activitatea în magistratură la 1 decembrie 1996, la Parchetul Judecătoriei Sectorului 3, promovând apoi la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

În perioada 15 ianuarie-15 iulie 2003, a urmat cursul postuniversitar „Siguranţa Naţională“, în cadrul Universităţii Naţionale de Apărare, pentru ca un an mai târziu să absolve şi un master în cadrul Serviciului Român de Informaţii.   Procurorul Licu are 40 de ani, este căsătorit şi are un copil în vârstă de 9 ani. Potrivit propriei declaraţii de avere, vicepreşedintele CSM deţine, împreună cu soţia sa, două terenuri în judeţul Ilfov, însumând puţin peste 3.000 de metri pătraţi, o casă şi trei apartamente în Bucureşti, două dintre acestea cumpărate în 2008.   Bogdan Licu are însă datorii semnificative la bănci, dar şi la o persoană fizică, creanţele pe care ar trebui să le restituie însumând aproape 400.000 de euro. (Mihai Şoica, Cristi Ciupercă)