Marți, președintele belarus Alexander Lukașenko. a declarat că țara sa nu are în plan să se alăture războiului creat de Federația Rusă, negând chiar acuzațiile de la Kiev, conform cărora armata rusă a atacat Ucraina dinspre Belarus.
Deși anterior susținuse că va interveni pentru a sprijini Rusia în invazia asupra Ucrainei, președintele Alexander Lukașenko își modifică poziția, spunând că totuși nu au nicio implicație militară în Ucraina.
„[Putin] mi-a oferit o imagine detaliată a situației și, cel mai important, a evoluției situației”, ar fi spus Lukașenko armatei sale belaruse.
Trupele nu vor fi implica în invazie, dar „dacă este necesar” vor fi chemate la ordin
Președintele Lukașenko spune că trupele sale nu vor partipa la invazie, decât dacă ar fi o măsură necesară.
Mai mult, Belarus a renunțat recent, în mod oficial, la statutul de neutralitate și non-nuclear, după organizarea unui referendum, duminică. Astfel, Rusia poate acum să aducă arme cu încărcătură nucleară în Belarus.
Conform unui oficial guvernamental de la Kiev, care a vorbit pentru CNN, serviciile secrete ucrainene dețin informația conform căreia Belarus este gata să ia parte la invazia asupra Ucrainei, alături de permiterea tranzitului trupelor ruse prin Belarus.
Mai mult, surse apropiate guvernului de la Kiev spun că președintele Biden a transmis deja Ucrainei faptul că Belarus este parte a Rusiei, în războiul ucrainean.
Belarus și-a schimbat Constituția și va deveni o forță nucleară
În Belarus a fost organizat un referendum pentru schimbarea Constituției. Astfel, liderul Aleksandr Lukașenko a vrut ca țara sa să-și schimbe statutul dintr-una non-nucleară într-una nucleară.
Referendumul a trecut, Belarus va deveni o forță nucleară
Referendumul ce a avut loc duminică a trecut, astfel că Belarus va dezvolta arme nucleare, pentru prima dată în istorie, de la câștigarea independenței în 1991. Și președintele Lukașenko și-a consolidat puterea după acest referendum, până în anul 2035. El conduce țara din anul 1994 și a fost întotdeauna un aliat al Kremlinului. La fel cum se întâmplă și acum, în timpul războiului din Ucraina.
Între 1994 şi 1996, fostele state sovietice Belarus, Ucraina şi Kazahstan au convenit să renunţe la armele nucleare în schimbul asigurărilor de securitate. Dar aceste convenții s-au pulverizat în prezent.
Prin această modificare a Constituţiei, armament nuclear urmează să fie instalat în Belarus, după ce Minskul l-a abandonat în urma căderii Uniunii Sovietice.
Până în 2021, relațiile cu Ucraina erau bune, apoi totul s-a schimbat
Acest lucru crește tensiunile, în contextul în care preşedintele Aleksandr Lukaşenko susţine agresiunea militară începută de prietenul său, Vladimir Putin în Ucraina. În acest timp, liderul de la Minsk vrea să joace și un rol de mediator între cele două țări aflate în conflict.
Până în urmă cu un an, Minsk încă mai avea relații bune cu Kievul. În conflictul ruso-ucrainean din anul 2014, Lukașenko a fost neutru. Până acum trei luni, Lukașenko a refuzat și el să recunoască anexarea Crimeei de către Rusia.
După ce Putin a venit în ajutorul lui Lukașenko în protestele zdrobitoare împotriva regimului său, Lukașenko a dat un alt ton în legătură cu Ucraina. Astfel, înclinarea către Occident a țării a devenit o amenințare pentru Belarus.
Președintele Aleksandr Lukașenko poate să mai candideze la încă două alegeri și ar fi de neclintit până în 2035
Punctele care vor a fi modificate în Belarus după acest referendum: Lukașenko să poată fi ales președinte încă două mandate prezidențiale; Belarusul să anuleze prevederile privind neutralitatea și statutul nuclear, astfel Rusia ar putea transporta arme nucleare pe teritoriul Belarusului; președintele țării să nu poată fi tras la răspundere pentru infracțiunile săvârșite pe durata mandatului.