Parlamentul României l-a suspendat vineri pe preşedintele Traian Băsescu sub pretextul că acesta şi-a depăşit atribuţiile, fiind deschisă calea pentru organizarea unui referendum în vederea demiterii, o etapă care va fi urmărită cu mare atenţie de Uniunea Europeană care doreşte respectarea statului de drept. Criza politică de la Bucureşti continuă însă, scrie presa internaţională.

Potrivit ziarului american New York Times, suspendarea a fost doar primul pas printre multe altele pe care vocile critice susţin că premierul Victor Ponta i-a făcut în ultimele luni pentru a-şi consolida autoritatea. Coaliţia aflată la guvernare i-a demis deja pe preşedinţii ambelor camere ale parlamentului - o acţiune pe care opoziţia a numit-o neconstituţională - şi l-a înlocuit pe Avocatul Poporului, care are puterea de a sesiza Curtea Constituţională în privinţa legislaţiei de urgenţă.

Judecătorii Curţii Constituţionale au fost ameninţaţi cu înlăturarea, mai scrie publicaţia amintită, deşi ulterior s-a renunţat s-a renunţat la idee după valul de indignare internaţională stârnit. Dar premierul Ponta a redus puterea Curţii şi a mers mai departe cu procedura de suspendare.

În total, 256 de senatori şi deputaţi din totalul de 432 au votat pentru suspendare, informează AFP, menţionând că este cea de-a doua procedură din istoria României postcomuniste care îl vizează din nou pe Traian Băsescu.

Suspendarea devine definitivă în cazul în care este validată în urma referendumului organizat la 29 iulie.

Partidele membre ale USL - social-democraţii (PSD), Partidul Naţional Liberal (PNL) şi Partidul Conservator (PC) al cărui preşedinte-fondator, Dan Voiculescu, a fost recunoscut de justiţie în calitate de colaborator al fostei Securităţi - îi reproşează lui Traian Băsescu că şi-a însuşit atribuţiile altor instituţii şi că "a impus măsuri de austeritate care au sărăcit populaţia", adaugă AFP.

Băsescu a declarat vineri noaptea că va epuiza "toate soluţiile constituţionale" pentru a-şi duce la capăt mandatul său de cinci ani, care se încheie în 2014, şi a subliniat că suspendarea sa este "un abuz", potrivit AP.

Antonescu, care va ocupa funcţia de preşedinte interimar pentru o perioadă de 30 de zile, a spus de la tribuna Parlamentului că "dacă Băsescu este reconfirmat de către cetăţenii României care vor veni la referendum, eu mă retrag din politică". Evoluţiile din România de la preluarea mandatului de premier de către Ponta, în luna mai, au atras comparaţii cu eforturile depuse de premierul Ungariei vecine, Viktor Orban, de a-şi fortifica partidul la putere, aminteşte şi Financial Times. Moneda naţională a scăzut la un nivel record faţă de euro, vineri, pe fondul tulburării politice, care a paralizat, în opinia FT, procesul de luare a deciziilor şi a suscitat temeri cu privire la viitorul unui credit de precauţie de 5 miliarde de euro cu Fondul Monetar Internaţional. "Lovitură de stat împotriva preşedintelui", titrează şi ziarul francez Le Figaro. "Epurările lui Hitler şi Stalin sau recentele persecuţii ale disidenţilor de către regimul lui Aleksandr Lukaşenko în Belarus: jurnaliştii români caută acum în analele istoriei pentru a găsi dictaturi cu care sa compare asaltul majorităţii de stânga ce are loc asupra instituţiilor statului", scriu jurnaliştii francezi. El Pais subliniază că România a fost aruncată într-un haos fără precedent de la căderea regimului Ceauşescu, avertizând instituţiile europene să nu tolereze regresul de la Bucureşti cauzat de ofensiva USL.

Instabilitatea politică a stârnit îngrijorare în rândul UE, căreia România i s-a alăturat în 2007, din cauza temerilor că reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei vor avea de suferit.

"Comisia Europeană îşi exprimă îngrijorarea cu privire la ultimele evoluţii din România, în special faţă de acele acţiuni care par a avea drept consecinţă reducerea atribuţiilor unor instituţii independente precum Curtea Constituţională. Statul de drept, echilibrul puterilor în stat şi independenţa sistemului de justiţie sunt elementele fundamentale ale democraţiei europene, esenţiale pentru încrederea reciprocă în cadrul UE", a afirmat Olivier Bailly, purtător de cuvânt al CE.

Berlinul este "foarte îngrijorat" de reformele politice realizate în România şi are "îndoieli serioase cu privire la legitimitatea lor", a declarat vineri purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, cu prilejul briefingului de presă zilnic, citat de AFP.

În ajun, şi Franţa a cerut Bucureştiului "să respecte statul de drept".

"Suntem preocupaţi de ultimele evenimente din România, aliatul nostru şi partenerul din cadrul NATO, care ameninţă echilibrul democratic al puterilor şi afectează instituţiile independente, ca justiţia", a declarat vineri într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA, Victoria Nuland.

Organizarea însă a trei consultări populare - referendum, prezidenţiale şi legislative - într-un termen atât de scurt ar putea încetini reformele promovate de România sub atenţia FMI, atrage atenţia agenţia de presă amintită.