În 5 februarie 2018 s-a împlinit un număr egal de zile de la căderea Zidului Berlinului cu numărul de zile câte a rezistat construcția până la dărâmare: 10.316!
Ridicat în 1961 și dat jos de nemți odată cu căderea comunismului, în 1989, Zidul care a împărțit Berlinul în două a rămas, fără îndoială, în memoria tuturor europenilor.
Simbol al tiraniei comuniste
Publicațiile germane au marcat această aniversare, titrând pe prima pagină: „Zidul Berlinului a dispărut de tot atâta timp cât a trăit”. Berliner Zeitung a publicat o fotografie imensă, pe prima pagină, dedicată acestui eveniment.
La mai bine de 28 de ani de la căderea Zidului, se spun încă povești despre berlinezii de Est care încercau să treacă peste graniță - cu ajutorul vecinilor din Vest.
Deutsche Welle relatează o astfel de poveste. Când a fost construit, pentru a opri trecerea berlinezilor din Republica Democrată Germană în cea Federală, i-a forțat pe cei care voiau să evadeze să găsească metode mai creative de a ajunge de partea cealaltă a graniței.
Se estimează că au fost săpate 75 de tunele pe sub zid, iar un arheolog a găsit recent intrarea într-un astfel de tunel, lângă Parcul Mauer.
„Nu puteai pur și simplu să sapi un astfel de sol - trebuie să râcâi efectiv pentru a ajunge dincolo”, a povestit Carl-Wolfgang Holzapfel pentru publicația citată. „De asta era atât de dificil și de frustrant. Aveai impresia că n-o să reușești niciodată”.
În 1963, berlinezul din Vest, pe atunci în vârstă de 19 ani, și un grup de prieteni au început să sape pe sub un depozit nefolosit din cartierul Wedding. Voiau să ajungă la un subsol aflat la o distanță de 80 de metri, pe partea cealaltă a zidului, astfel încât Gerhard Weinstein, o cunoștință a lui Holzapfel, să poată ajunge în Vest, unde se afla fiica lui.
După patru luni de eforturi chinuitoare, vestea despre încercările lor a ajuns la Stasi (serviciul secret din Germania de Est). În total, 21 de oameni din Est, care voiau să scape prin tunel, au fost arestați. Holzapfel nu a mai auzit nimic despre ei de atunci.
Orașul a fost divizat timp de 28 de ani, două luni și 27 de zile. Acum se mai păstrează o bucată din construcție, ca o piedică în calea uitării FOTO: AGERPRES
Evadări din Est
Holzapfel, acum în vârstă de 73 de ani, insistă că eforturile grupului n-au fost inutile, pentru că le amintea mereu
În 1965, Holzapfel a fost arestat în timpul unei demonstrații pașnice la granița berlineză numită Punctul de control Charlie. A petrecut nouă luni în închisoarea Stasi din Hohenschönhausen. După eliberare, a continuat să protesteze, era convins că va vedea Germania reunificată.
La a 28-a aniversare a Zidului, Holzapfel a făcut un act simbolic, care să arate „nebunia divizării unui oraș”. Holzapfel s-a învelit în drapelul Germaniei și și-a legat o bandă albă la brâu. S-a întins pe jos la Punctul de control Charlie - cu inima și capul în Est și picioarele în Vest - în timp ce linia albă de pe jos părea să traverseze peste trupul său. „Așa cum evident eu am un singur corp, Berlinul este un întreg și Germania este doar una”, a explicat el.
La mai puțin de trei luni, în 9 noiembrie 1989, Zidul Berlinului a căzut. „Mi-au dat lacrimile. Nu există nimic mai frumos și niciodată nu voi mai trăi un astfel de sentiment”, a mărturisit bărbatul pentru DW.
Amintiri
Ziarul Berliner Zeitung semnala ieri: „Aceste zile sunt speciale și această ediție a ziarului este la fel”. Oamenii au răspuns, pe siteul ziarului sau pe Twitter, cu amintiri despre ce a însemnat Zidul în viața lor. De pildă, TonyB a scris: „La începutul anilor ,80 am locuit într-un apartament cu vedere spre zid. Vedeam gărzile est-germane de la geam și le făceam adesea cu mâna. Unii ne răspundeau, alții întorceau armele spre noi”. O altă tânără a scris: „M-am născut la câțiva ani după căderea Zidului, dar tatăl meu a filmat momentele acelea, pentru a le arăta viitorilor săi copii. Mă bucur că a făcut asta, a avut un impact profund asupra modului în care văd lumea”.