Parohul din localitatea Lita, Iuliu Gorea, îşi rotunjeşte veniturile filmând cununiile religioase sau slujbele de sfinţire a bisericilor.

Iniţiativa Sinodului Mitropoliei Clujului, care a cerut Sinodului Bisericii Ortodoxe Române ca preoţii să fie asimilaţi profesorilor din învăţământul preuniversitar şi plătiţi ca atare, a fost primită cu entuziasm de preoţii din judeţul Cluj. Asta pentru că 70% dintre clerici au venituri destul de mici, după cum susţine protopopul ortodox de Huedin, Dorel Puşcaş. De altfel, o parte dintre preoţi şi-au găsit diverse activităţi extra-job pentru a mai rotunji veniturile familiei.

Cameraman amator

Preotul Iuliu Gorea, din Parohia Lita, consideră că iniţiativa Sinodului Mitropoliei Clujului este una foarte bună din cauză că, în mediul rural, preoţii nu reuşesc să-şi ia salariile nici şase luni pe an.

Părintele Gorea povesteşte că, anul acesta, el şi-a primit salariul doar în primele şase luni şi că, de trei luni, este nevoit să facă alte meserii pentru a-şi putea plăti impozitele la stat. „Dacă eşti preot într-o parohie mare, o duci bine. Nu ca un senator, dar o duci bine. Dar majoritatea covârşitoare a preoţilor o duce rău. Să zicem că ai salariu de 1.000 de lei pentru care trebuie să plăteşti impozit, dar din aceşti bani doar 300 de lei îţi dă statul, iar restul trebuie să îi faci singur. Dacă îi faci sau nu asta este, dar plăteşti impozit tot pentru 1.000 de lei“, a spus părintele Gorea.

Preotul Gorea mărturiseşte că, pentru a-şi putea face salariul, este nevoit să meargă să filmeze sfinţiri de biserici şi, mai rar, chiar pe la nunţi. „Ăsta este adevărul. Fac cruci, filmez sfinţiri de biserici şi, mai rar, chiar pe la nunţi, ca să pot plăti impozitele. Dacă nu fac aceşti bani, trebuie să mă duc să plătesc aceste impozite din salariul preotesei. Să ştiţi că există mulţi preoţi care au divorţat tocmai din aceste motive“, explică Iuliu Gorea, adăugând că ar fi caraghios ca preoţii să iasă în stradă pentru drepturile lor.

„Sporurile sunt doar pe hârtie“

Protopopul ortodox de Huedin, Dorel Puşcaş, spune că există sate unde mai sunt maximum 30 de familii, iar oamenii au peste 70 de ani, şi atunci preotul nu are de unde să îşi facă salariul, pentru că acolo nu sunt decât decese.

Dorel Puşcaş mai spune că un preot cu o vechime cuprinsă între şase şi zece ani, cu studii superioare, primeşte de la stat 766 de lei, la care se adaugă 206 lei din contribuţii proprii. „Pentru suma totală, la care se adaugă sporul de vechime şi indemnizaţ ia de conducere, tot din contribuţiile proprii, preotul plăteşte impozit. Dacă nu există contribuţii proprii, sporurile sunt doar pe hârtie, dar impozitul este achitat“, conchide protopopul de Huedin.

Mitropolitul Bartolomeu Anania susţine că inţiativa Sinodului reprezintă o încercare de a-i ajuta pe preoţii de la sate, care nu reuşesc să-şi ia salariile. „La Cluj am creat un fond special să-i ajutăm pe aceşti preoţi, şi pot să vă spun că sumele acordate depăşesc 500 de lei“, spune IPS Bartolomeu Anania.

De altfel, reprezentanţii Patriarhiei Române au declarat ieri că „situaţia salariilor preoţilor, care sunt printre cele mai mici din România, se află constant în atenţia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române“.