Acești acizi cresc riscul de deces din cauza unei boli cardiovasculare.

"AGTN au ca principala sursă de proveniență uleiurile partial hidrogenate folosite în industria alimentară. Aceste uleiuri se găsesc în principal in produsele alimentare procesate, contribuind la o textură și consistență mai dezirabilă a acestora, prezervarea proprietăților la încălziri repetate și prelungind timpul de valabilitate.

Exemple de produse în care se regăsesc AGTN: popcorn pentru microunde, creme tartinabile, biscuiți, torturi preambalate, margarine, produse preparate termic prin prăjire, supe (inclusiv concentrate la plic), sosuri, cereale preambalate, napolitane, chipsuri, uleiuri vegetale solidificate tehnologic", se arată în comunicatul citat. 

Potrivit acestuia, un consum mai mare de AGTN de 2 la sută din totalul caloriilor zilnice crește riscul de deces din cauza unei boli cardiovasculare cu până la 32 la sută.

"De asemenea, AGTN cresc riscul de accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, neoplazii și boala Alzheimer. În 2010 se consideră că doar AGTN alimentari sunt responsabili de 50.000 de decese anual în Europa. (…) Chiar dacă nu există o obligație din partea UE, un număr de țări au instituit deja legislație proprie care reglementează limita maximă de AGTN la nivelul de 2g/100g de grăsime (Danemarca în 2003, Elveția în 2008, Austria în 2009, Islanda în 2011, Ungaria în 2013 și Norvegia în 2014)”, mai arată medicul care subliniază că se impune luarea unor măsuri printr-o inițiativă legislativă, într-o țară ca România, unde nivelul de sănătate al cetățenilor este în pericol.