La „Interviurile 2+1“, deputatul ieşean prezice viitorul protejatului său, Tudor Chiuariu.
Mircea Marian: De ce credeţi că sunteţi considerat cel care are cea mai mare influenţă asupra acestui guvern? Relu Fenechiu: Mi s-a făcut un serviciu indirect, şi sunt convins că şi involuntar, de către preşedintele Traian Băsescu şi de către o parte a mass-mediei centrale. Sunt convins că dacă ar fi fost să plătesc acest serviciu m-ar fi costat multe milioane de euro. Am ajuns şi eu să mă văd mult mai important decât eram. Cred că, după aceste servicii, chiar am devenit important. Văd asta după oamenii care mă caută, după propunerile care mi se fac şi după interesul pe care-l reprezint în diverse medii. Ioana Lupea: Îi datoraţi asta lui Traian Băsescu? Da, cred că se va enerva foarte tare când va afla asta. M.M.: Totuşi, câţi oameni din acest guvern au avut legături de afaceri cu dumneavoastră? Legături de afaceri nu ştiu dacă a avut cineva. Am avut diverse tipuri de relaţii cu mai mulţi oameni din acest guvern. Pentru că ne cunoaştem de 10-15 ani, este posibil să fi avut diverse legături în trecut. I.L.: Există oameni din acest guvern care vă sunt datori într-un fel sau altul? Ei hotărăsc dacă îmi sunt datori sau nu. Eu nu consider că-mi este cineva dator. M.M.: Cristian Adomniţei a lucrat pentru dumneavoastră? Am avut o colaborare cu firma dumnealui, mult prea puţin semnificativă, acum cinci ani. M.M.: Tudor Chiuariu v-a acordat asistenţă juridică. Tudor Chiuariu este un foarte bun avocat cu care am avut contracte o perioadă, înainte de a lucra la guvern. M.M.: Cu Cristian David aveţi legături prin familia Vlasov? Nu am avut niciodată legături economice cu familia Vlasov. I.L.: Pe fostul prefect, Prisăcaru, suspectat de corupţie, l-aţi sprijinit să ocupe funcţia? E anormal să neg că nu am sprijinit anumite funcţii în Iaşi, mai ales că la momentul la care a fost numit acea funcţie era încă politică.
I.L.: Cam câţi oameni aţi sprijinit şi au şi fost numiţi în funcţii? Nu pot să vă spun câţi. I-am încurajat să participle la concursuri, dar mai departe a fost meritul lor. I.L.: Adjunctul şefului IGP, Gheorghe Plai? Îl cunoşteam, dar nu am avut niciodată o relaţie foarte apropiată, nu ne-am vizitat... Îl cunosc şi îl apreciez foarte mult. Regret faptul că a fost demis pentru o situaţie care nu cred că i se putea imputa. I.L.: Tabloul este următorul: cunoscuţii dumneavoastră sau oameni cu care aţi lucrat au ajuns în funcţii. Asta nu înseamnă influenţă? Până în 2004, capitala Moldovei se mutase la Bacău prin influenţa unor politicieni PSD. Până la acest guvern, Clujul a fost bine reprezentat cu miniştri. Miniştrii din Cluj sunt în relaţii mult mai apropiate între ei şi între ei şi şefii lor de partide decât între mine şi miniştrii ieşeni. Este pentru prima oară în istoria postdecembristă când Iaşiul are miniştri. Da, în PNL am promovat oameni capabili, în special tineri, şi sunt convins că miniştrii liberali din Iaşi nu se vor opri la Cristian Adomniţei şi Tudor Chiuariu, vor mai fi şi alţii. I.L.: Mai aveţi şi alţii? Nu îi are Relu Fenechiu. Filiala PNL din Iaşi are tineri competenţi. M.M.: În legătură cu Chiuariu nu aveţi niciun fel de regret? Tudor Chiuariu nu şi-a spus ultimul cuvânt în justiţia din România şi nici în politică. Şi-a demonstrat maturitatea dându-şi demisia pentru a ieşi din blocajul provocat de Băsescu în justiţie. M.M.: Dacă PNL face viitorul guvern, l-aţi susţine să revină la justiţie? Cu siguranţă. Tudor Chiuariu va avea o poziţie importantă în justiţia din România. M.M.: Există totuşi un ministru în acest guvern care să vă nemulţumească? Nu toţi ar lua notă de trecere, aş dori mult mai mult de la unii miniştri. Am pretenţia că, în momentul în care am ajuns parlamentar, am schimbat radical concepţia despre parlamentari pentru Iaşi. Am promovat nişte proiecte mari: autostrada Iaşi - Târgu-Mureş, aeroportul Iaşi. M-am bătut pentru şoseaua de centură - acum este în execuţie -, pentru Palatul Culturii, pentru Teatrul Naţional. Dacă aş fi primministru, le-aş cere şi miniştrilor performanţă şi eficienţă. M.M.: V-a ajutat şi faptul că directorul Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi, Mihai Grecu, este susţinut de dumneavoastră... Da, l-am susţinut. Cred că este un tânăr de mare viitor, cu multe cunoştinţe tehnice, care a schimbat deja multe în compania de drumuri şi autostrăzi. M.M.: Termină Mihai Grecu vreun kilometru de autostradă până la alegerile generale? Până la locale, România va avea peste 300 de kilometri de autostradă. Vor fi terminaţi acum peste 30 de kilometri. Zilele acestea sunt opt licitaţii pe autostrăzi, a intrat în forţă în această zonă, care a stat timp de doi ani, nu vreau să discutăm din cauza cui. I.L.: Ceea ce contează este să ai pe cineva în guvern. Să ne înţelegem bine. Eu am fost votat de către ieşeni, am obligaţia să promovez proiecte pentru Iaşi. Invit toţi parlamentarii să promoveze proiecte pentru judeţele lor. I.L.: Dar dumneavoastră sunteţi în avantaj. Foarte bine. Îi invit şi pe ceilalţi să fie în avantaj. DESPRE PARTID ŞI ALIANŢE „PC trebuie să se îndrepte către PNL“ M.M.: V-am auzind spunând „dacă aş fi prim-ministru“. Ce se va întâmpla în PNL atunci când Tăriceanu nu va mai conduce acest guvern? Eu sper din toată inima că va rămâne preşedintele partidului. M.M.: Chiar dacă nu va mai avea bugetul pe mână? Ca om politic, Călin Popescu-Tăriceanu a crescut foarte mult de când este prim-ministru. Cred că şi datorită greutăţilor prin care a trecut. A rămas totuşi prim-ministru şi a reuşit să menţină PNL la un scor în care mulţi nu credeau. M.M.: V-a mulţumit rezultatul de la europarlamentare? Având în vedere că mulţi cântau prohodul PNL, cred că este în regulă. I.L.: Crin Antonescu se întreba dacă nu cumva aceste voturi au venit de la cei care au primit pensii mărite sau ajutoare sociale mai mari, şi nu de la alegătorii tradiţionali. Nu este în regulă să obţii astfel voturi. Dar nu cred că am îndepărtat electoratul tradiţional mărind pensiile. După mărirea pensiilor, nu am avut o creştere semnificativă a numărului de votanţi. Numărul de votanţi ai PNL a cam rămas acelaşi, ceea ce arată că, de această dată, Crin Antonescu nu are dreptate. I.L.: Crin Antonescu şi-a anunţat disponibilitatea de a candida la preşedinţia PNL şi, dacă va fi nevoie, şi la preşedinţia României. Crin Antonescu este un politician cu foarte multe calităţi. Sunt convins că, dacă îl vedeţi vorbind în Parlamentul României, îl ascultaţi. Aşa fac şi majoritatea parlamentarilor. În momentul în care Călin Popescu-Tăriceanu nu ar mai candida la preşedinţia partidului, cu siguranţă că ar fi deschisă o competiţie. Eu cred că, atât timp cât candidează Călin Popescu-Tăriceanu, câştigă preşedinţia partidului.
M.M.: Cine îl bate pe Traian Băsescu, în 2009? Dacă trendul descrescător al lui Traian Băsescu se menţine, cred că foarte mulţi din PNL îl vor bate pe Traian Băsescu. I.L.: Daţi-ne nume. Călin Popescu-Tăriceanu. Cred că până în 2009 îl va bate. M.M.: Dacă veţi fi puşi în situaţia de a căuta aliaţi la guvernare, pe cine aţi prefera: PD-L sau PSD? Cred că majoritatea liberalilor nu au o problemă cu foştii noştri colegi de alianţă. Marea noastră problemă este Traian Băsescu, iar Traian Băsescu este o problemă datorită faptului că a încercat să ne distrugă. Domnia-Sa a încercat să distrugă, politic, tot ceea ce i-a ieşit în cale. Problema va fi legată de modul în care PD-L se va poziţiona faţă de Traian Băsescu. Cât va fi la timona PD-L, nici un partid nu va face vreo alianţă cu PD-L. M.M.: Dar cu Vasile Blaga aţi putea coopera? Eu, personal, da. Şi sunt convins că mulţi dintre colegii mei. I.L.: O propunere de premier este Theodor Stolojan. Şi Gigi Becali este o propunere de preşedinte. M.M.: Vi se pare acceptabilă o fuziune cu PC? Este foarte clar că pe scena politică vor rămâne trei partide. Partidele mici vor trebui să se orienteze spre una dintre cele trei formaţiuni. Dacă PC doreşte să menţină linia pe care declarativ o promovează, trebuie să se îndrepte către PNL. CORUPŢIA ŞI PREŞEDINTELE „Morar a tolerat prea multă influenţă politică pentru a i se mai prelungi mandatul“ M.M.: Vă îngrijorează numărul mare de membri ai acestui guvern aflaţi sub ancheta DNA? Foarte mult. Dar nu mă îngrijorează faptul că ar fi putut face anumite fapte de corupţie, ci faptul că unor oameni li s-a pus pecetea de vinovat înainte de a exista cea mai mică probă. S-a ajuns ca preşedintele să-şi permită să suspende atâţia membri ai guvernului doar pentru că nu-i place partidul. Problema nu este că-i trimiţi în faţa DNA, este legată de suspendare. Traian Băsescu nu face acest circ pentru ca aceşti oameni să ajungă în spatele gratiilor, ci pentru a da lovituri de imagine PNL şi pentru a-i suspenda din guvern. M.M.: Mai are vreo şansă Daniel Morar să i se prelungească mandatul la conducerea DNA? A tolerat mult prea multă incompetenţă şi influenţă politică în DNA ca să i se mai poată prelungi mandatul. I.L.: Dar Comisia Europeană a constatat că justiţia mergea mai bine în perioada în care Monica Macovei conducea Ministerul Justiţiei, iar Morar - DNA-ul, decât în perioada domnului Chiuariu... Pe vremea când Monica Macovei era la Ministerul Justiţiei, factorii de decizie din România nu transmiteau către Comisia Europeană informaţii denigratoare. Asta-i singura diferenţă. Dacă dv. aţi fi la Comisia Europeană şi preşedintele României v-ar spune că ministrul justiţiei este mafiot, ce poziţie aţi avea? I.L.: Comisia nu a luat în considerare declaraţia lui Băsescu, ci situaţia pe ultimele şapte luni. Pe vremea Monicăi Macovei, în minister era vraişte, nu s-a întâmplat nimic din punct de vedere legislativ, nu s-a întâmplat nimic altceva decât că Traian Băsescu şi-a arătat muşchii în faţa altor politicieni. Dar nici măcar asta n-a ştiut să facă cu profesionalism. Drept dovadă, nici un politician nu a avut vreo soluţie defavorabilă dată de instanţă. Ce înseamnă asta? Justiţie cu televizorul. I.L.: Dosarele de corupţie sunt blocate pe procedură. Pentru că rechizitoriile nu sunt făcute profesionist. I.L.: Sau pentru că legea făcută de parlamentari dă loc la interpretări. Monica Macovei a avut o majoritate, până la un punct, care i-a votat legile cum a vrut. Ce s-a ales din sistemul judiciar se vede. M.M.: Este nevoie de avizul parlamentului pentru ca miniştrii parlamentari să fie cercetaţi penal de DNA? Să lăsăm Curtea Constituţională să decidă. Este povestea aceea cu „şi“ - „sau“. Este o problemă de interpretare juridică. I.L.: Este normal să existe un astfel de filtru pentru demnitari? Pentru demnitari trebuie să existe un filtru pentru a nu se putea crea instabilitate în ţară. Dacă l-am lăsa pe Traian Băsescu să-şi facă mendrele ar fi în stare să facă România neguvernabilă, să creeze probleme penale tuturor miniştrilor şi să-i suspende. I.L.: Dacă nu ar mai fi necesar avizul lui Traian Băsescu, nu ar fi mai bine?
Avem nevoie de un preşedinte responsabil. Eu nu pot să afirm că nici unul dintre cei cercetaţi penal nu este vinovat. Dar nici nu pot să le pun pecetea de vinovat pentru că vrea Traian Băsescu. În unele situaţii cunosc realitatea şi ştiu că oamenii sunt nevinovaţi. M.M.: Vă referiţi la Tudor Chiuariu? Nu a făcut decât să semneze o hotărâre de guvern. Sunt convins că nu a semnat-o cu niciun fel de interes. Era obligatoriu să o semneze, pentru că era legal. ROŞIA MONTANĂ „Discuţia cu Gold Corporation se poate relua“ I.L.: V-aţi opus folosirii cianurilor la Roşia Montană, dar sunteţi de acord cu exploatarea în zonă. Mai multe ONG-uri mi-au sesizat, în calitate de preşedinte al Comisiei de administraţ ie locală a Camerei Deputaţilor, faptul că folosirea cianurilor ar duce la distrugerea acelei zone. Am făcut o comisie, am mers de două ori la Roşia Montană, am cerut părerile tuturor opozanţilor, iar apoi am cerut răspunsuri de la reprezentanţii companiei Gold Corporation. Dacă vom fi convinşi că nu există riscuri, va trebui să alegem exploatarea, care are părţile ei bune. Dacă cei de la Roşia Montana Gold Corporation vor veni cu garanţii că nu se poate întâmpla nimic, discuţia se poate relua. M.M.: Dar localnicii ce vor face fără acest proiect? Sunt foarte puţini localnici împotriva proiectului. Poate fiindcă li s-au dat nişte bani şi şi-au făcut case noi. Există soluţii care să aducă profituri comparabile, iar exploatarea să se facă fără cianuri. Exploatarea prin cianurare este cea mai rentabilă.
CE SPUNE DESPRE POLITICA LA IAŞI „Nu voi candida la Primăria Iaşi“ I.L.: Bogdan Olteanu vrea să vă trimită primar la Iaşi. Cred că nu voi candida la Primă ria Iaşi. Consider că lucrurile sunt făcute atât de prost în această primărie şi în Iaşi, în general, încât, dacă aş ajunge primar, ar trebui să rad totul şi să o iau de la zero. N-aş putea să iau măsuri populiste, aşa că aş fi un primar nepopular, într-o primă fază. I.L.: Un politician bun trebuie să-şi asume şi asta. Cred că sunt prea tânăr să fac acest lucru. M.M.: Ce şanse are Irina Schrotter la Primăria Iaşiului? Zero. O cunosc de foarte mulţi ani. Nu discutăm de creatoarea de modă, căreia îi dau nota zece. Şi nici despre omul de afaceri Irina Schrotter, căreia i-aş da o notă foarte mare. M.M.: Are PNL un candidat la Iaşi? Pe 15 februarie, în urma unei cercetări sociologice, îl vom stabili.
M.M.: Dar, dacă va trebui să optaţi între candidatul PSD, primarul Nichita, şi cel al PLD, probabil rectorul Oprea, pe cine aţi prefera? Am fost odată în situaţia în care nu m-am prezentat la vot. O voi mai face o dată, dacă se va întâmpla acest lucru. Îi cunosc pe amândoi şi seamănă. Nichita a fost şeful unei regii fără competitori. Când nu mai avea bani, creştea preţul apei. Oprea a fost rectorul unei universităţi fără concurenţă. Toate universităţile care au avut facultăţi de Economie şi Drept au fost o moară de făcut bani. I s-a creat o aură de mare manager, eu vă spun că este zero. I.L.: Se spune că s-a creat în Iaşi un fel de cooperativă, unde liderii locali ai partidelor se întâlnesc, sunt prieteni, iau decizii de afaceri împreună. În 2005, am propus şefilor de partide să susţinem împreună câteva proiecte prioritare pentru Iaşi. Şi au fost de acord cu toţii.
M.M.: Şi acel controversat complex de agrement Palas? Proiectul Palas a fost propunerea mea. Au fost câteva proiecte la care am căzut de acord cu toţii: şoseaua de centură, aeroportul, Palatul Culturii, Teatrul Naţional, spitalul de oncologie. Venise şi Nichita cu nişte proiecte pe care nu le-a mai susţinut. A fost şi pentru Palas o decizie politică şi toţi politicienii de acolo au fost de acord că trebuie susţinut. După aceea, unii dintre ei, pentru a fi pe placul presei, au zis că nu. Eu susţin proiectul Palas pentru că acolo se vor investi câtvea sute de milioane de euro, vor lucra mii de oameni şi va rămâne pentru Iaşi. I.L.: Nu contează legalitatea? Nu pot spune că este ilegal pentru că aşa spune cineva din presă. Cei care trebuie să verifice legalitatea proiectului să o facă. Şi, dacă vor considera că ceva nu este legal, să-i închidă pe toţi cei care au făcut ilegalităţi. I.L.: Dumneavoastră sunteţi prieten cu Iulian Dascălu, cel care dezvoltă acest proiect. Sunt prieten, de dinainte de a fi politician, cu cea mai mare parte a oamenilor de afaceri din Iaşi. Fiind şi vicepreşedinte la Camera de Comerţ din Iaşi, până în 2003, am fost în foarte multe situaţii împreună. I.L.: Este o relaţie ceva mai personală: a fost la nunta dumneavoastră şi dumneavoastră la a lui. Da. TESTUL DE SINCERITATE Rapoartele Comisiei Europene sunt influenţate de media M.M.: Vă veţi cumpăra un Mercedes CL 500, o maşină care costă 100.000 de euro. Pentru maşinile Euro 5 nu există taxă. I.L.: Faptul că aţi avut succes în afaceri v-a ajutat în politică? Cred că m-a ajutat foarte mult, pentru că am învăţat să fiu un om pragmatic.
M.M.: Cam cât din cifra dv. de afaceri o reprezintă contractele cu statul? Pentru 2006, a fost sub 10%. M.M.: Din perspectiva dv., economia merge bine sau vă îngrijorează? Nu mă îngrijorează ceea ce se întâmplă în economie, ci comentariile unor aşa-zişi specialişti, care ori vor să facă rating, ori sunt rău-intenţionaţi. I.L.: Comisia Europeană? Politicienii din Europa îşi formează părerea după presă şi după ceea ce li se transmite.
I.L.: Rapoartele Comisiei sunt influenţate de mass-media? Foarte mult. M.M.: Raportul referitor la finanţele publice, prezentat de Comisia Europeană, spune că există riscul ca banii pentru investiţii să fie redirecţionaţi pentru cheltuieli sociale. Practica altor mandate a arătat că, în anii electorali, guvernele au făcut mai multe pomeni electorale decât investiţii. Premierul Tăriceanu nu va face acest lucru. Vor creşte şi salariile, dar în mod natural.