După o scurgere de informații, un trio câștigă Premiul Nobel pentru chimie pentru „puncte cuantice”.

Un trio de cercetători cu sediul în SUA a câștigat miercuri Premiul Nobel pentru chimie pentru dezvoltarea unor minuscule „puncte cuantice” folosite pentru iluminarea televizoarelor și a lămpilor, la doar câteva ore după ce numele lor au fost dezvăluite într-un comunicat trimis greșit.

La ce folosește invenția premianților Nobel în chimie

Moungi Bawendi, cetățean de origine franceză, Louis Brus, de origine americană, și Alexei Ekimov, de origine rusă, au făcut progrese în ceea ce privește particulele minuscule care „își răspândesc acum lumina de la televizoare și lămpi cu LED-uri și pot, de asemenea, să ghideze chirurgii atunci când îndepărtează țesuturi tumorale”, potrivit juriului.

Cu toate acestea, o scurgere rară de informații a făcut ca numele câștigătorilor să fie trimise către mass-media cu câteva ore înainte ca aceștia să fie anunțați oficial, ceea ce i-a determinat pe organizatorii premiilor să își ceară scuze.

Potrivit lui Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Științe, un comunicat de presă a fost emis din „motive încă necunoscute”.

Scuze după scurgerea de informații

„Ne pare profund rău că s-a întâmplat acest lucru. Important este că nu a avut niciun efect asupra acordării premiilor”, a declarat Ellegren în cadrul unei conferințe de presă.

Bawendi, pe de altă parte, a declarat reporterilor că nu a auzit vestea până când nu a primit telefonul de la Comitetul Nobel.

„Nu știam, dar Academia Suedeză m-a trezit”. „Dormeam adânc”, a explicat el prin telefon în timpul unei conferințe de presă, adăugând că nu se aștepta la acest apel.

Bawendi și-a descris starea din momentul respectiv prin faptul că era „foarte surprins. Adormit și șocat. Neașteptat și extrem de onorat”.

Scurgerile de informații despre Nobel sunt neobișnuite, diferitele academii făcând eforturi mari pentru a ține ascunse numele câștigătorilor până la anunțuri.

Cine sunt câștigătorii Nobelului în Chimie

Bawendi, în vârstă de 62 de ani, este profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite. El s-a născut la Paris din părinți francezi și tunisieni.

Brus, în vârstă de 80 de ani, este profesor la Universitatea Columbia din New York, iar Alexei Ekimov, în vârstă de 78 de ani, este fostul om de știință șef al companiei americane Nanocrystals Technology.

Juriul a declarat că fizicienii „știau de mult timp” despre efectele cuantice care ar putea apărea în nanoparticule, dar până acum fuseseră „imposibil de sculptat în nanodimensiuni”.

La începutul anilor 1980, Ekimov „a reușit să creeze efecte cuantice dependente de mărime în sticla colorată”, iar câțiva ani mai târziu, Brus a fost primul care „a demonstrat efectele cuantice dependente de mărime în particule care plutesc liber într-un fluid”.

„Moungi Bawendi a revoluționat producția chimică de puncte cuantice în 1993, obținând particule aproape perfecte”. Acest nivel de calitate era necesar pentru ca acestea să fie folosite în aplicații, potrivit juriului.

Aplicații în chimie și electronică

Pe lângă aplicațiile lor actuale, se crede că, în viitor, acestea ar putea contribui la electronica flexibilă, la senzori minusculi, la celule solare mai subțiri și la comunicații criptate, Academia menționând: „abia am început să explorăm potențialul acestor particule minuscule”.

Trioul va primi premiul de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1 milion de dolari) din partea regelui Carl XVI Gustaf în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Stockholm pe 10 decembrie, la aniversarea morții din 1896 a omului de știință Alfred Nobel, care a instituit premiile în testamentul său.

Premiul pentru chimie este al treilea din acest sezon, după anunțarea premiilor pentru medicină și fizică la începutul săptămânii.

Katalin Kariko și Drew Weissman, cercetători în domeniul ARN, au fost premiați luni pentru tehnologia lor revoluționară care a deschis calea vaccinurilor cu ARNm Covid-19.

Premiul pentru fizică a fost acordat marți lui Pierre Agostini din Franța, Ferenc Krausz din Ungaria și Anne L'Huillier din Franța pentru activitatea lor care utilizează flash-uri luminoase ultrarapide pentru a studia electronii din interiorul atomilor și moleculelor.

Prestigioasele premii pentru literatură și pentru pace vor fi decernate joi și, respectiv, vineri.

Premiul pentru economie, instituit în 1968 și singurul premiu Nobel care nu este inclus în testamentul inventatorului și filantropului suedez Alfred Nobel, care a fondat premiile în 1895, încheie luni sezonul Nobel 2023, potrivit InsidePaper.