Premierul Danemarcei a demisionat. „Am avut ani foarte dificili în calitate de prim-ministru.” Nu mai există cale de întoarcere

Sursa foto: Youtube

Premierul din Danemarca Mette Frederiksen a demisionat, chiar dacă a avut succes la alegeri. Aceasta consideră că guvernul nu va putea trece prin realegeri și că s-a confruntat deja cu multe situații dificile.

Premierul danez Mette Frederiksen a demisionat în ciuda victoriei coaliției sale în alegerile parlamentare anticipate. Aceasta este convinsă că nu va putea forma un nou guvern și a preferat să renunțe. Ea a recunoscut și că a avut parte de mai multe situații neplăcute.

„Am avut ani foarte dificili în calitate de prim-ministru. Mai întâi pandemia, acum inflația. Totul indică faptul că guvernul nu va putea trece prin realegeri”, a declarat Frederiksen, care se află la conducerea guvernului danez din 2019.

Cu o zi înainte au avut loc alegeri parlamentare în Danemarca. Potrivit ultimelor cifre, blocul roșu de centru-stânga, din care face parte Frederiksen, a reușit să obțină cele 90 de locuri în Folketinget (parlamentul danez) necesare pentru a forma un guvern, blocul albastru de centru-dreapta obține 73 de locuri, iar Partidul Moderat centrist are 16 locuri.

Sărbători cu o vreme nestatornică. Prognoza meteo, actualizată

Candidatul care va câștiga alegerile prezidențiale

Un partid care susţinea guvernul minoritar și-a dat silința să doboare executivul de la putere dacă nu convoacă alegeri pentru a se asigura de încrederea alegătorilor, în urma deciziei - ulterior declarată ilegală - de a ucide întreaga populație de nurci din Danemarca pentru a scăpa de virusul COVID-19.

Inflaţia care se află la cel mai înalt nivel din ultimii 40 de ani, preţurile mari ale energiei şi sănătatea și-au spus cuvântul în campania electorală, potrivit Associated Press.

Alegeri în Danemarca pe 1 noiembrie

Social-democrata Mette Frederiksen convocase alegeri legislative anticipate pentru data de 1 noiembrie, scrutin la care stânga aflată în prezent la guvernare s-a confruntat cu un bloc ce reuneşte dreapta şi extrema dreaptă.

Ultimele sondaje arătau o competiţie electorală strânsă. Astfel, „blocul roşu”, format din mai multe partide de stânga şi condus de social-democraţi a fost creditat cu 47-50% din intenţiile de vot, faţă de 49-50% pentru „blocul albastru”, din care fac parte în special partidele liberal, conservator şi trei formaţiuni ale dreptei naţionaliste.

În declaraţia prin care a anunţat anticipatele, Frederiksen a susţinut că organizarea acestora înainte de termen este „ciudată” în contextul actualelor crize internaţionale, respectiv crizele „energetică, economică şi de securitate.”