Justitie
Premierul Ciucă a scăpat de acuzația de uz de fals. Care au fost motivele pentru care procurorii au ajuns la concluzia că faptele din dosarul de plagiat nu există
sursa foto: nicolae ciuca / facebook La Parchetul General a existat un dosar penal care se referea la premierul Nicolae Ciucă și la acuzațiile de plagiat a lucrării sale de doctorat. În acest dosar penal, procurorii au dispus clasarea acuzației, pe motiv că infracțiunea de uz de fals, presupus a fi comisă de premierul României, nu există.
Procurorii susțin că persoana care a depus plângerea penală a invocat prevederile unei legi din 1996, care se referă la ”fapta unei persoane care își însușește, fără drept, în întregime sau în parte opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie intelectuală proprie”.
În acest caz, concluzia anchetatorilor este ca fapta s-a prescrie încă din anul 2008, iar premierul numai poate fi tras la răspundere penală.
”Conform art.197 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, în întregime sau în parte, opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie intelectuală proprie. Termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunii mai sus menţionată este de 5 ani, conform art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal şi curge de la data săvârşirii infracţiunii, respectiv din anul 2003, termenul de prescripţie fiind aşadar împlinit în anul 2008, înainte de sesizarea formulată în prezenta cauză”, arată Parchetul General.
Nu există nici infracțiunea de uz de fals
În plângerea penală depusă la Parchetul General, denunțătorul a invocat și prevederile infracțunii de uz de fals, în formă continuată, deoarece premierul Ciucă s-ar fi folosit, la intervale diferite de timp de diploma de doctor, pentru avansarea profesională, în cariera militară.
Procurorii susțin că această infracțiune nu există din mai multe motive.
Primul dintre ele se referă la diploma de doctor, act care nu este fals. Pornind de la această logică juridică, normală, premierul nu poate fi acuzat de uz de fals, din moment ce documentul în sine nu este un fals.
”Infracţiunea de uz de fals prev. de art. 323 Cod penal constă în folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridic. Obiectul material al infracţiunii de uz de fals îl constituie un înscris oficial ori sub semnătură privată falsificat. Acţiunea de falsificare (modificare a materialităţii actului, falsificare a înscrisului însuşi, privit ca instrumentum) se realizează prin alterare (denaturarea înscrisurilor oficiale preexistente, modificarea material a redactării textului unui act existent, în orice mod, prin adăugiri, ştersături, transformări) sau/şi prin contrafacere (reproducerea frauduloasă, imitarea, plăsmuirea, ticluirea, alcătuirea unui înscris), mai explică procurorii de la Parchetul General.
Recomandările noastre
