Şeful unei reţele de cerşetorie şi-a construit o vilă impunătoare în Constanţa. Aurel Pastia, un tânăr care are un braţ amputat, povesteşte cum a fost exploatat de acesta în Grecia.

Fără perspective de sprijin din partea statului român, un tânăr constănţean, Aurelian Pastia, care are un braţ amputat în urma unui accident mai vechi, a căzut pradă unui clan de romi şi a fost trimis la cerşit în capitala Greciei, Atena. În prima lună, Aurelian a "produs" din cerşetorie 1.500 de euro dar, după ce a plătit chiria, curentul electric, apa şi mâncarea a mai rămas cu 480 de euro. Când a vrut să renunţe la viaţa de sclav, Pastia a fost eliberat de un interlop albanez. "Capdeporc" şi "Miştoci", stăpânii traficului local

La Constanţa, o zonă care este de mai mulţi ani placa turnantă pentru grupările de crimă organizată specializate în traficul de fiinţe umane, condamnările definitive la instanţele judecătoreşti pentru traficanţi sunt rare sau inexistente. "În anii trecuţi, instanţele din România i-au pus în libertate, în majoritate, pe cei acuzaţi de trafic de persoane", ne-a spus ofiţerul constănţean Aurelian Pavel, de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate, BCCO.

La rândul său, un ofiţer de informaţii declară, sub protecţia anonimatului. "Cam 10-15 % din cazurile identificate de trafic de persoane implică cerşetorie, iar recrutarea victimelor este realizată, în aproape 90% din cazuri, prin abordarea directă a victimei şi convingerea acesteia că ar fi avantajoasă o colaborare cu traficantul: ei chiar aşa îi zic: <<îţi dăm un loc de muncă>>.

Aceeaşi sursă a adăugat: "În judeţul Constanţa avem o diversitate de grupuri şi grupuleţe: avem oameni care pur şi simplu şi-au exportat nevestele sau fiicele în străinătate, dar avem şi grupuri cunoscute în mediile interlope cum este cel al lui "Miştoci" şi "Mili" de la Medgidia, care trimit oameni în nordul Italiei, sau grupul Ioan Clămparu zis Capdeporc, urmărit în prezent prin Interpol, care îşi extinsese conexiunile şi la Constanţa".

"Dacă se-aude ceva şi nu te găsesc, îţi găsesc familia" Aurelian Pastia l-a întâlnit pe Marcel Ferarcu la Constanţa, în primăvara lui 2011, printr-un amic comun - un tânăr cu handicap numit Paul Axinte. "Poţi câştiga bani cu ăla", i-a spus Axinte."Toţi eram cu amputări la mâini sau la picioare", a spus Pastia.

Marcel, un ţigan de 21 de ani, locuia în cartierul Km 5 din Constanţa: înalt de 1.80 metri, subţire, cu brăţară de aur la mână şi purtări de om cu bani, Marcel Ferarcu i-a câştigat repede încrederea lui Pastia. După o discuţie preliminară, Pastia l-a vizitat pe Ferarcu la domiciliul lui din strada Hatman Arbore, în municipiul Constanţa. Aici s-a realizat şi recrutarea. În perspectiva unei vieţi mai bune, Pastia accepta o "muncă" umilitoare în capitala Greciei, Atena, numai după ce era avertizat de Marcel: "Dacă se-aude ceva şi nu te găsesc pe tine, îţi găsesc familia".

Ca să-i câştige încrederea, Marcel l-a dus câteva sute de metri mai sus, pe aceeaşi stradă, unde i-a prezentat "vila personală", o construcţie uriaşă, unde avea şi un angajat român numit Vasile. Peste două săptămâni, Pastia pleca, deja, spre Atena. "Marcel ne-a dus într-o vilă de pe bulevardul Acharnon. La 500 de metri distanţă parcau autocarele cu români veniţi la muncă în Grecia. Vila era închiriată şi avea camere spaţioase. Mâncam bine acolo: ţiganii îşi făceau urechi de porc la grătar, eu cumpăram mai mult legume şi fructe. Plăteam totul pe jumătate. În prima lună am făcut, din cerşit, 1.500 de euro. Partea mea a fost 750, dar după ce mi-a scăzut Marcel chiria, curentul electric, apa şi mâncarea am mai rămas cu 480 euro. M-am dus la un magazin şi mi-am luat sandale şi un tricou. Era la început şi consideram că o duc bine", povesteşte Pastia. Alături de el, se mai aflau şi alţi "tovarăşi de muncă", printre care un pensionar, Ion din comuna Mereni- Constanţa, era Bibi, cu mâna dreaptă: toţi aveau infirmităţi la membre.

Marcel, Cireşu şi Păpuşa "atacă" Grecia Alături de Marcel se mai aflau fratele lui, numit Cireşu şi soţia, numită Păpuşa. Mai era un individ, Doru, probabil un "muşchi" al grupului şi care apărea episodic. "Cireşu era cunoscut ca tipul cu mâna uşoară: stătea cu tine la masă, te vrăjea în engleză, apoi pleca având telefonul tău mobil pe palmă. Sau intra prin casele grecilor aruncând o scăriţa textilă de la un balcon la altul. Când nu avea ce face, Cireşu stătea în intesecţie şi ştergea parbrize", zice Pastia.

Bibi, care era mai vechi în "breaslă", îi spusese că, în 2007, cu Marcel făcea şi 700 euro pe zi, la Atena. Bătrânul Ion, din localitatea Mereni, le-a povestit că îşi negociase şi un "salariu": 20 de milioane lei vechi pe lună. Lupta pentru bani a grupului era acerbă şi începea zilnic, la orele dimineţii: "La supermarket, în Atena, femeile aveau pe ele o fustă cusută dublu. Una stătea către casa de marcat, ca să o acopere, iar cealaltă lua parfumuri sau alte obiecte mărunte şi le arunca în fustă ca într-un sac. Ei mai stăteau, şi stăteam şi eu cu ei, ca să urmărească în parcare cărucioarele cu cumpărături, fiindcă de multe ori, grecii nu mai stăteau să ia fisele de 1 euro din dispozitivul de blocare: ne duceam noi şi luam monedele"

"În prima lună am produs 1.500 de euro..."

Pastia avea "sector" într-o intersecţie de lângă staţia de metrou Aghios Nicholaos. "Eu îi ziceam la locul ăla <<la></la>>. Am avut probleme acolo încă din primele zile. A venit acolo un alt ţigan, tot din România, care zicea că acolo este locul lui. Nu am vrut să plec şi atunci el a chemat un albanez. Eu am încremenit când am auzit că e albanez, că ăştia taie tot acolo, în Atena. Am stat de vorbă prin gesturi, cu albanezul, i-am arătat mâna tăiată. Cred că i s-a făcut milă de mine şi m-a lăsat în pace. Nu furam de la Marcel din banii primiţi de la greci, fiindcă mi-era frică. În plus, grecii nu prea ne dădeau bancnote, mai mult bani de metal şi ăştia nu puteam să îi păstrez că zornăiau în buzunare. Marcel îmi mai zicea: uite câţi bani a scos ăla, nea Ion din Mereni, tu de ce-ai adus aşa puţin?", povesteşte Aurelian Pastia.

După aproape de două luni, sătul de viaţa de cerşetor aflat veşnic la pândă să nu fie prins de poliţie sau de "concurenţă", Pastia a dorit să plece, dar Marcel şi restul clanului nu i-au permis. "Când i-am spus lu' Marcel că vreau să plec, mi-a zis că nu-mi dă voie. În plus, zicea că-i datorez bani. Eu cunoşteam o fată din Constanţa, o chema Anca, era fiica unor pocăiţi. Fata asta plecase mai demult de-acasă, era certată cu parinţii, şi-acum era amanta unui lider de bandă din Atena, un albanez. I-am dat telefon fetei şi am rugat-o să mă ajute. Peste două zile, Marcel mi-a dat drumul imediat, eu sunt sigur că primise mesaj de la albanez. Nu-l cunoştea pe albanez, dar sunt sigur că auzise de el, iar ei se respectă "în breaslă" ". Menţionăm că, în pofida încercărilor noastre, nu am reuşit să discutăm cu Marcel Ferarcu. CITIŢI ŞI:

• Copii din Ţăndărei, cumpăraţi de traficanţi pentru 20.000 de lire