Românii se întorc tot mai mult la obiceiurile din bătrâni, încearcă să le redescopere, iar Moldova este una dintre cele mai bogate zone în tradiții. Obiceiurile de iarnă, cu parada mascaților, i-au înfrumusețat copilăria Dianei Albu, care a decis să ducă lucrurile mai departe

Eu m-am născut cu aceste obiceiuri, Jocul Ursului, Caprei, jocul măștilor. Mama mea, fiind croitoreasă care lucra cu blană și piele, muncea până seara târziu în ajun de sărbători. Nu mai avea prea mult timp de noi, copiii, așa că îmi făcea repede o mască, dintr-o bucată de blană la care îi decupa ochii, îi punea un nas roșu mare umplut cu lână, o lega cu elastic și mă trimitea cu mascații. Obiceiurile astea din copilărie m-au marcat toată viața, pentru că am avut o copilărie frumoasă”, ne povestește Diana Albu, meșter popular din comuna Asău, județul Bacău.

FOTO:Diana, la un târg de meșteșuguri FOTO: ARHIVA PERSONALĂ

Cu amintirea asta în spate, a pornit pe propriul drum ca meșter popular specializat în măști, la început cererea venind de la prieteni. Ce e atrăgător la ele e că sunt pozitive, vesele și diferite. „Măștile sunt diferite pentru că și noi oamenii suntem diferiți, nu semănăm unul cu altul”, spune Diana. Cererea cea mai mare pentru măști vine în ultimele două săptămâni din an, când lumea se și pregătește de obiceiurile care se țin lanț de pe 25 decembrie până pe 2 ianuarie.

Obiceiurile care alungă spriritele rele

Diana spune că la con fecționarea unei singure măști lucrează 7-8 ore la foc continuu, pentru că totul e cusut manual, la fel ca în bătrâni.

„Măștile au o grămadă de interpretări, pot fi Diavoli, Urâți. Eu nu m-am dus spre partea asta întunecată, leam lăsat vesele. Măștile mele reprezintă moșnegi și babe sau flăcăi și fete”, adaugă ea. De altfel, Diana Albu nu a renunțat nici acum la a umbla cu „mascații”. Ea este membră în Ceata Urșilor din Asău, renumită în zonă, cu care colindă în timpul sărbătorilor de iarnă. Își pune masca ei de babă, îmbracă costumul popular și intră în dansul babei și moșneagului.

Meșterul ne explică și ce înseamnă acest moment: „Măștile de babă și moș semnifică trecerea timpului, spiritele care s-au strâns în tot anul și care acum trebuie alungate, ca să intrăm în noul an fără nicio energie negativă. Aceste jocuri sunt însoțite de bătăi de tobă și fluier, nu se poate fără zgomot, care alungă spiritele rele”.

FOTO: Paradă de mascați din Valea Asăului

Copiii, pasionați de spectacol

Pasionată de aceste tra diții, Diana a început să se documenteze despre istoria măștilor pe teritoriul României. „Am găsit date despre măști și jocuri de iarnă de pe la 1956, inclusiv imagini, cu personaje din satul meu natal, care mai trăiesc și astăzi”, spune ea.

Cel mai renumit festival al măștilor din Moldova este cel de la Comănești, care are loc de 15 ani și unde se strâng mascați din mai multe județe. Interesul românilor pentru aceste tradiții crește de la an la an, iar copiii de 5-6 ani care astăzi participă la aceste sărbători vor fi păstrătorii de mâine ai tradițiilor, mai spune Diana.

Ea mai execută măști de perete, dar și obiecte în stil tradițional pentru botezuri, inclusiv costume populare pentru nou-născuți.