Există puține filme care se bucură de o asemenea reputație precum Casablanca, drama romantică de război regizată de Michael Curtiz, care a început să cucerească lumea la sfârșitul anului 1942. Un obișnuit al listelor cu „cele mai bune zece filme din toate timpurile”, acest film clasic face parte din ABC-ul cinematografiei, predat și disecat în școlile de film din toată lumea.
Interesant este că nici atunci când a fost scris scenariul, nici când filmul a fost turnat, nici măcar după ce filmul a fost prezentat publicului pentru prima dată nimeni nu și-a dat seama că pelicula va deveni o capodoperă. Hollywood-ul a produs aproximativ o sută de filme în acel an și nimeni întreg la minte nu se aștepta la un succes financiar uriaș al filmului Casablanca, ca să nu mai vorbim de faptul că la opt decenii de la lansare încă este considerat o capodoperă.
Dacă am încerca să identificăm ce anume a stimulat succesul acestei capacități, probabil că nu am putea oferi niciun răspuns concludent, dar există anumite elemente care trebuie menționate.
Humphrey Bogart în secvența Play it again, Sam
Nume mari
În primul rând, ceea ce se cere a fi recunoscut este echipa de stele din spatele camerei: regizorul incredibil de prolific Michael Curtiz, născut în Ungaria, care a contribuit la transformarea Warner Bros.
Frații scenariști Julius și Philip Epstein, „The Boys”.
Compozitorul Max Steiner, care și-a făcut un nume cu King Kong, Little Women, The Searchers, Pe aripile vântului și altele.
Directorul de imagine Arthur Edeson (Robin Hood, The Thief of Bagdad, The Lost World, Frankenstein); foarte productivul editor Owen Marks și, desigur, marele producător Hal B. Wallis, care a contribuit la apariția unor clasice precum Șoimul maltez, The Fountainhead și True Grit.
La fel de impresionantă a fost și echipa din fața camerei de filmat: starurile principale Humphrey Bogart și Ingrid Bergman, precum și distribuția secundară formată din Claude Rains, Paul Henreid, Conrad Veidt, Peter Lorre și Dooley Wilson, au fost perfect alese pentru a crea personaje complexe din scenariu care să locuiască în Casablanca din timpul războiului, reușind să dea un sentiment de realism barului lui Rick și comunității din jurul acestuia.
Deși Casablanca trebuia să vadă lumina zilei în primăvara anului 1943, premiera a avut loc în noiembrie 1942, pentru a se suprapune invaziei Aliaților în Africa de Nord. În plus, lansarea generală a fost programată pentru 23 ianuarie 1943, când a avut loc Conferința Casablanca cu Roosevelt și Churchill.
Sursa foto: Wikipedia
Un triunghi amoros
Acțiunea se petrece în oraşul Casablanca, din Maroc, în perioada în care era controlat de către regimul de la Vichy. O mare parte din acţiunea filmului are loc în Rick’s Café Américain, deţinut de personajul lui Bogart, o cafenea în care atât localnicii cât şi străinii îşi petreceau serile la mesele de poker sau ruletă.
Localul atrăgea de asemenea ofițeri de război, dar și refugiați în căutarea unei modalități de a obține documentele necesare părăsirii Marocului.
Filmul are ca temă situaţia delicată în care se află Rick Blaine în momentul în care apare în peisaj fosta lui iubită, Ilsa Lund, alături de un alt bărbat şi anume Victor Laszlo (rol jucat de Paul Henreid). Acesta din urmă ocupa o poziţie de lider în cadrul rezistenţei Cehe.
Ilsa îi explică lui Rick toate detaliile legate de Laszlo și cum acesta a stat ascuns în toată perioada în care ea credea că a fost capturat. După ce toate cărţile au fost date pe faţă, cei doi foşti iubiţi se împacă iar Rick îi dă de înţeles Ilsei că îl va ajuta pe Laszlo să plece în siguranţă din Casablanca şi că ea ar urma să rămână cu el.
Ulterior Rick face tot ce îi stă în puţină pentru a-i ajuta pe cei doi să decoleze împreună, o convinge pe fosta sa iubită să îl lase în urmă şi îl ameninţă cu pistolul pe căpitanul poliţiei, Louis Renault, în momentul în care acesta încearcă să îi oprească.
După un schimb de focuri între Rick şi maiorul german, Strasser, filmul se încheie cu o replică rămasă celebră în lumea cinematografiei, rostită de acesta către căpitanul poliţiei: ‘Louis, cred că ăsta este începutul unei prietenii frumoase’.