Alcoolul consumat înainte sau în timpul unui zbor poate avea consecințe grave asupra sănătății și siguranței pasagerilor. Conform cercetărilor recente, există o corelație semnificativă între consumul de alcool și riscul crescut de deces la bordul avionului.

Alcoolul crește riscul de deces la bordul avionului

Un grup de cercetători de la Centrul de Medicină Aerospațială din Koln, Germania, a efectuat un nou studiu publicat în revista Thorax pe 3 iunie 2024, descoperind un aspect extrem de important pentru sănătate. Astfel, consumul de alcool înainte de zborul cu avionul poate avea consecințe fatale, deoarece presiunea din cabină, combinată cu alcoolul și somnul, poate constitui un amestec mortal, crescând riscul de infarct.

Consumul de alcool reduce nivelul de oxigen și crește ritmul cardiac al pasagerilor care călătoresc cu avionul, potrivit studiilor realizate. Aceste efecte devin mai pronunțate odată cu consumul crescut de alcool, în special în cazul pasagerilor mai în vârstă, potrivit Daily Mail.

Nu există nimic care să rivalizeze cu senzația dată de primul pahar de vin sau de halba de bere care te pune în atmosfera vacanței chiar înainte de a urca în avion. Totuși, consumul de alcool înainte de a adormi în avion poate exercita o presiune atât de mare asupra inimii încât poate avea consecințe fatale.

Alcoolul poate duce la scăderea nivelului de oxigen

Specialiștii au constatat că această asociere duce la scăderea nivelului de oxigen din sângele călătorilor și la creșterea ritmului cardiac, chiar și în cazul celor tineri și sănătoși. Cu cât se consumă mai mult alcool, cu atât efectele pot fi mai intense, mai ales în rândul pasagerilor mai în vârstă și al celor cu probleme medicale, au avertizat cercetătorii.

Profesorii au sugerat că ar putea fi momentul să se ia în considerare restricționarea accesului la alcool la bord, în special pe zborurile de distanțe lungi. Dr. Eva-Maria Elmenhorst, de la Centrul Aerospațial German din Köln, a declarat:

„Situația ar putea fi diferită pentru pasagerii cu afecțiuni medicale preexistente. Saturația lor de oxigen ar putea fi scăzută pentru început și apoi să scadă la niveluri și mai mici. Deci, condițiile medicale s-ar putea exacerba, ducând la urgențe medicale în timpul zborului. Aș sfătui persoanele cu afecțiuni cardiace sau pulmonare să evite consumul de alcool în avioane”.

Consecințe și în cazul celor tineri

În cadrul cercetării au fost selectați 48 de participanți cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani. Jumătate dintre aceștia au dormit într-un laborator cu presiunea normală a aerului, în timp ce ceilalți au fost cazați într-o cameră de altitudine care simula presiunea din cabina unui avion la altitudinea de croazieră.

Ulterior, participanții au dormit timp de patru ore, jumătate dintre aceștia abținându-se de la consumul de alcool, în timp ce ceilalți au băut echivalentul a două cutii de bere sau două pahare de vin. Cei care au dormit în condiții normale fără alcool au prezentat niveluri constante de oxigen în sânge, în jur de 96%, și o frecvență cardiacă în timpul somnului de 64 de bătăi pe minut (bpm).

Însă cei care au consumat alcool și au fost expuși la condițiile camerei de altitudine au înregistrat o scădere a nivelului de oxigen din sânge la o medie de 85%, iar ritmul cardiac a crescut, în mod obișnuit, la aproape 88 de bătăi pe minut în timpul somnului.

Aceste rezultate sunt comparate cu un nivel mediu de oxigen din sânge de 88% și o frecvență cardiacă în timpul somnului de 73 bpm pentru participanții din camera de altitudine care nu au consumat alcool.

„Împreună, aceste rezultate indică faptul că, chiar și la persoanele tinere și sănătoase, combinația dintre consumul de alcool și somnul în condiții hipobare (presiune în cabină) reprezintă o presiune considerabilă asupra sistemului cardiac și ar putea duce la exacerbarea simptomelor la pacienții cu inimă. sau boli pulmonare”, putând fi fatale, concluzionează realizatorii studiului.

Efectele ar putea fi mai grave în cazul persoanelor în vârstă:

„Simptomele cardiovasculare au o prevalență de 7% din urgențele medicale în zbor, stopul cardiac provocând 58% din deturnările aeronavelor”.