Extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria s-ar putea afla pe agenda Consiliului JAI din luna iunie. Ministrul suedez al Justiției, Gunnar Strommer, a dat asigurări că țara sa este extrem de angajată față de procesul de extindere a spațiului european de liberă circulație. Oficialul de la Stockholm a precizat că președinția suedeză a Consiliului UE poartă discuții cu cele două țări candidate, România și Bulgaria, dar și cu cele care se opun, Austria și Olanda.
Gunnar Strommer dă asigurări că preşedinţia suedeză a Consiliului UE este extrem de angajată în procesul de extindere a Spațiului Schengen prin aderarea României şi a Bulgariei. El a precizat că în următoarea perioadă va continua demersurile pentru atingerea acestui obiectiv. Gunnar Strommer a făcut o serie de declarații înainte de reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI).
Oficialul suedez nu exclude ca extinderea Schengen să fie unul dintre subiectele aflate pe agenda Consiliului JAI din luna iunie.
„Rămâne de văzut. Ceea ce am spus este că suntem foarte angajaţi faţă de realizarea procesului de extindere a Schengen şi am început în ianuarie prin a avea întâlniri cu ţările vizate, respectiv România şi Bulgaria, dar şi cu Austria şi Olanda, întrucât acestea au fost ţările care nu au fost pregătite să aprobe extinderea până acum. Aşadar, vom continua discuţiile noastre, am impresia că şi ţările vizate discută între ele şi vom facilita, ca preşedinţie, acele discuţii într-o manieră în care în final putem ajunge la un acord”, a spus Gunnar Strommer.
Suedia a preluat, la începutul acestui an, pe 1 ianuarie preşedinţia semestrială a Consiliului UE, iar extinderea Schengen reprezintă una dintre temele prioritare ale mandatului său. De menționat, însă, că extinderea Schengen nu se află pe ordinea de zi a Consiliului JAI care se desfășoară în aceste zile, joi și vineri.
Austria și Olanda se opun extinderii Schengen
Reuniunea de joi este prima oficială a Consiliului JAI după cea din decembrie când candidaturile României și Bulgariei au fost respinse, iar Croația a fost acceptată în Schengen. În cazul României opoziția a venit din partea Austriei care a acuzat rutele de migrație ilegală ce străbat țara noastră, iar în cazul Bulgariei s-au opus Austria și Olanda. Aceasta din urmă precizând că Bulgaria nu este deocamdată pregătită pentru a intra în Schengen.
Austria a susţinut că nu poate fi de acord cu extinderea spaţiului Schengen atât timp cât acesta, în opinia sa, nu este funcţional. Viena şi-a justificat poziţia, exprimată prin vocea ministrului de interne Gerhard Karner, prin faptul că pe teritoriul său au ajuns peste 100.000 de migranţi sau solicitanţi de azil, dintre care circa 75.000 nu fuseseră încă înregistraţi.