Un pui de şapte luni a ieşit campion european la viteză. Selecţia şi antrenamentele sunt extrem de dure. Dacă porumbeii sunt lenţi, nu mai primesc boabe.

În casa lui Dănuţ Milotin, unul dintre crescătorii puiului de porumbel care a câştigat titlul european în decembrie, la Dortmund, stau aliniate trei trofee. Două cupe aurii, mari, prin care puiul e recunoscut drept campion naţional şi membru al lotului României, care în 2011 va merge în Polonia, la olimpiada porumbeilor. Al treilea trofeu pare de la un concurs mai mic, judecând după culoare şi dimensiuni.

Trei porumbei arămii suiţi pe un cadru de aceeaşi culoare, înfipt într-o bucată pătrată de marmură. Asta îl face greu cât o piatră de pus pe varză. Însă trofeul acesta este cel mai preţios: puiul din Buftea este desemnat campion european la viteză în 2010. Primul porumbel român care s-a ales cu o asemenea distincţie.

Îl cheamă 530

Pe campion îl găsim într-o volieră simplă, dar îngrijită, de lângă casă. Stă laolaltă cu alţi zeci de porumbei, mănâncă ce mânâncă şi ceilalţi, îndură frigul laolaltă cu fraţii săi mai puţini cunoscuţi. Ca toţi cei 180 de porumbei ai cuplului de crescători Georgescu şi Milotin, nu are un nume. Dacă trebuie însă să îl cheme cumva, e 530 din Crevedia, judeţul Dâmboviţa. Sunt ultimele trei cifre ale seriei pe care o poartă pe un inel de la picior.

Când intrăm în cuşca cu zeci de masculi şi întrebăm care e campionul, Dan Milotin îl înşfacă în vreo cinci secunde pe 530. Atât i-a luat să îl zărească, dar şi să-l prindă. Nu pare diferit de ceilalţi, aceleaşi culori de voiajor, o combinaţie de gri, violet şi verde. Aceiaşi ochi roşii, urmaţi, spre plisc, de nările albe şi umflate. "Ăsta e din primăvara aceasta", spune Georgescu.

Porumbelul venit pe lume în mai 2010 i-a uimit pe toţi. Într-o etapă, a făcut distanţa dintre Crevedia şi Adjud (189 de kilometri) în două ore şi 33 de minute. În alta, a zburat 140 de kilometri de la Dumbrăveni la voliera sa din Crevedia în o oră şi 40 de minute. Aşadar, a mers cu o viteză medie de 85 de kilometri pe oră. Porumbeii sunt căraţi până la locul de lansare cu maşina, iar timpul se măsoară cu un ceas electronic, legat la un sistem GPS.

Mama - româncă, tatăl - neamţ

530 e frate de cuib cu 529, dar povestea unui porumbel campion începe cu mult înainte de ieşirea din ou, după cum ne spun cei doi crescători. Mai exact, de la cuplul de părinţi.

"Tac-su e neamţ, mă-sa e de aici, din România", spune Milotin. Porumbiţa-mamă este chiar din Buftea, de la fraţii Filip. Româno-germanul 530 este însă şi un pic belgian. Asta pentru că rasele părinţilor (Fabry şi Delbar) sunt belgiene.

Antrenamentul unui porumbel-campion e de-a dreptul spartan. Cel puţin cel aplicat de cei doi crescători de la margine de Bucureşti. Puii sunt înţărcaţi cu o săptămână înainte de termenul normal.

Educaţie spartană: milogii, out

"După ce îi separăm, dacă vedem că unu cere mâncare la altul, îl dăm deoparte. Ăsta nu va fi bun de concurs", descrie Milotin prima selecţie. Mai în glumă, mai în serios, motivul oficial e următorul: "E milog". Însă respins e şi cel care dă mâncare când altul îi cere. Ca la şcoală: e respins şi ăla care copiază, şi ăla care l-a lăsat să copieze. Motivul: "E prost".

Puii care trec de testul mâncării trec la cel al zborului. "Îi lăsăm afară şi unii îşi dau drumul repede la zbor. Păi, ăia sunt buni de concurs", spune Georgescu. Dar bun de concurs nu înseamnă că imediat va zbura pentru medalii. Mai întâi e antrenamentul. "Eu îi cert - recunoaşte Milotin, după care nuanţează - cum mă certa tata când luam patru la şcoală. Şi îi şi pedepsesc când vin prea târziu".

De cele mai multe ori, dimensiunea pedepsei se observă în boabe lipsă în raţia de hrană. Ca soldaţii privaţi de pesmeţi. Mai sunt şi indisponibilităţi, ca în orice sport. "Dacă Mutu îşi rupe piciorul, îl scoatem la pensie", spune Milotin. "Sau dacă îşi pierde penele înainte de concurs", dublează colegul.

Carieră de gigolo

Porumbeii pot concura până la vârsta de 5-6 ani, spun Georgescu şi Milotin. Dar pe 530, deşi are numai şase-şapte luni, îl aşteaptă o lăsare la vatră şi o carieră de mascul feroce, spun crescătorii. Gata cu zborul. Va merge ca o vedetă în Polonia, apoi îl aşteaptă un an plin. "Îl împerechez de cinci ori", spune Milotin. E PENTRU CINE SE NIMEREŞTE

Un poliţist şi-un agent de pază au arestat titlul european

"Nu ştiu cum am câştigat noi. Sunt oameni care bagă zeci de mii de euro în porumbei", spune Georgescu, poliţist de meserie. Stă la bloc, în Buftea, dar părinţii şi socrii săi locuiesc la ţară. Acasă la el, nu toată lumea e împăcată cu păsările cu nări umflate. "Nu că nu e de acord, dar nu îi plac", descrie Marius Georgescu "apropierea" soţiei de porumbei. De la părinţi ia cereale pentru păsări. "Li s-au împuţinat porcii din curte", glumeşte colegul, care îi e şi cumnat.

Dan Milotin e agent de pază, meserie pe care o descrie scurt: "Opt milioane salariu". Hrana specială pentru porumbei ar fi cam scumpă. Milotin face un calcul: cam un milion la fiecare două zile, pentru cele 180 de păsări. Înainte de porumbei, Milotin a fost dresor de câini. "Fraţii Filip (din Buftea - n.r.) ne-au nenorocit", glumesc cei doi. Pe Milotin îl sprijină familia: "Nevasta m-a luat cu porumbei, mă are cu porumbei. Fata mea are 12 ani şi îi plac, le dă de mâncare, mă ajută".

REZULTAT

România, locul trei în Europa, spre surprinderea tuturor

În Germania, România a ocupat locul trei pe ţări, o performanţă fantastică pentru columbofilii români. Pe lângă Marius Georgescu şi Dan Milotin, au "punctat" pentru ţara noastră crescătorii Coman Constantin (loc 2 la demifond), Marta Daniel (loc 4 la maraton) şi cuplul Cure şi Dosteţean (locul 5 la viteză).

În clasamentul pe ţări, primul loc a revenit Olandei, iar argintul a mers la nemţi. Următorul concurs este Olimpiada, care va avea loc în ianuarie 2011, în Polonia. Bani din sportul acesta nu prea ies. Ca multe dintre pasiuni, e ceva în care mai degrabă investeşti.

"Ştim un columbofil român care a plătit şi 38.000 de euro pentru o pereche", spun Georgescu şi Milotin. La ei, aceşti euro se măsoară mai degrabă în zeci. Pentru titlul din Germania, nu au primit niciun ban. CIFRE

13 ore face un porumbel voiajor de la Varşovia la Craiova, la capătul unui drum de circa 900 de kilometri. 4 ore şi 17 min face trenul intercity Bucureşti-Adjud, pe un traseu de 244 de kilometri. Porumbelul o ia pe calea dreaptă (190 de kilometri) şi ajunge în două ore şi jumătate. Dacă ar zbura pe deasupra liniei ferate, i-ar lua cam trei ore. 32 de proumbei au fost decoraţi cu Medalia Dickin pentru contribuţiile lor în Al Doilea Război Mondial. Medalia, decernată începând cu 1943, recompensează efortul depus de animale în război. 75

de grame poate transporta în spate un porumbel, dacă urmează un lung proces de antrenament În Anii 80

între spitalele din Granville şi Avranche (Franţa) au fost folosiţi porumbei pentru a livra anumite medicamente ori fiole