Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cere sancțiuni anticipate care să preîntâmpine un eventual atac din partea Moscovei.

POLITICO (SUA), 16 septembrie 2021 – Miercuri, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut liderilor UE să impună Rusiei sancțiuni anticipate care să prevină orice eventual atac de ordin militar, un asemenea demers fiind de preferat în loc să se aștepte sancționarea Moscovei abia după niște eventuale acțiuni ostile ale acesteia.

Dar, din punct de vedere legal, nu e nici pe departe clar dacă UE ar putea răspunde cererii lui Zelenski, având în vedere că niște sancțiuni de acest fel trebuie impuse anumitor persoane sau grupări ca ripostă la niște evenimente anume or, este greu de spus că asemenea măsuri vor putea fi valabile în fața instanței.

Zelenski a lansat această rugăminte la Bruxelles, unde a participat la un summit pe tema Programului UE de Parteneriat Estic – o mână întinsă statelor care au făcut pe vremuri parte din Uniunea Sovietică. Cererea sa a survenit în contextul unei mari mobilizări de forțe rusești de-a lungul frontierei ucrainene și în urma amenințărilor lansate de UE, SUA și alte state occidentale, potrivit cărora Moscova ar urma să suporte grave sancțiuni economice dacă provoacă o „escaladare militară”.

„Statul nostru este interesat de o dură politică de sancțiuni în contextul unei probabile escaladări”, a declarat Zelenski la o conferință de presă. „Or, eu cred că o probabilă escaladare ar putea apărea sau nu”.

Până la urmă, s-ar putea ca tot acest episod să fi servit doar ca o dovadă a faptului că, pe parcursul îndelungatului și tot mai gravului conflict cu Rusia, Kievul consideră că sprijinul Occidentului este insuficient pentru a proteja țara în fața acestui vecin cu mult mai mare și mai amenințător.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel, au reiterat hotărârea UE de a trage Rusia la răspundere în eventualitatea unui nou atac, dar, în privința cererii formulate de președintele ucrainean, reacția lor nu a fost una pozitivă.

Ucraina a fost amenințată constant începând din anul 2014, când Rusia a invadat, iar ulterior și-a anexat Crimeea, după care a ajutat la consolidarea unei insurecții separatiste în regiunile estice Lugansk și Donețk. Rusia a fost susținătorul financiar și militar al separatiștilor, deși Kremlinul a negat frecvent că ar avea vreun rol oficial în această situație.

„Pentru noi, este important ca aceste sancțiuni să fie impuse înainte și nu după apariția conflictului”, a spus Zelenski, după care a adăugat: „Ne confruntăm cu un război care continuă de opt ani. Ne dăm seama că numai dacă sancțiunile ar fi impuse înaintea unui conflict armat, ele ar putea deveni o pârghie de prevenire a oricărei escaladări posibile”.

Mare îngrijorare legată de Moscova

Programul Parteneriatul Estic este menit să asigure relațiile UE cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina. Belarus a ieșit din program ca urmare a deteriorării relațiilor cu UE, care i-a sprijinit cu tărie pe demonstranții prodemocratici în demersurile lor împotriva dictatorului Aleksandr Lukașenko și a pretinsei sale victorii în extrem de contestatele alegeri prezidențiale din august 2020.

Premierul leton, Arturs Krišjānis Kariņš, le-a declarat jurnaliștilor prezenți la reuniune că președintele rus Vladimir Putin consideră că guvernarea sa autoritară este amenințată de inițiativa Parteneriatului Estic.

„Ideea democrației devine tot mai puternică în cadrul Parteneriatului Estic or, pentru Kremlin, acest lucru reprezintă o mare îngrijorare”, a spus Kariņš. „De ce? Pentru că ea ar putea ajunge chiar și în Rusia”.

UE a considerat că trioul format din Georgia, Moldova și Ucraina s-ar îndrepta mai rapid spre o colaborare mai strânsă cu UE, deși eventuala lor aderare la organizație este încă văzută ca fiind îndepărtată.

Dar, cum amenințarea unei invadări a Ucrainei se află în prima linie a tratativelor, Putin a reușit să domine discuțiile la un eveniment menit de altfel să atragă cele cinci țări spre Vest, spre Bruxelles, și să le îndepărteze de dictatura rusă.

Potrivit declarațiilor unor oficiali la curent cu evenimentele, chiar și după ce liderii prezenți la reuniune și-au formulat concluziile oficiale, discuția animată a continuat, ea vizând situația securității la frontiera ucraineană.

Cancelarul german, Olaf Scholz, și președintele francez, Emmanuel Macron, s-au întâlnit fiecare separat cu Zelenski, dar și laolaltă. Franța și Germania susțin amândouă tratativele dintre Ucraina și Rusia în cadrul așa-zisului Format Normand, menit să pună în aplicare acordurile de pace Minsk 2 și să pună capăt războiului din Donbas.

Procesul din Normandia nu a reușit să asigure pacea, iar mulți oficiali și diplomați cred că acesta e practic mort, nici Ucraina și nici Rusia nearătându-se prea interesate să-și respecte obligațiile dintr-un acord considerat în general ca fiind slab.

Cu toate acestea, atât Macron, cât și Scholz s-au pronunțat în favoarea reluării tratativelor din Normandia, împărtășind astfel și recentele declarații ale președintelui SUA, Joe Biden, care a susținut că ele ar fi cea mai bună șansă în sprijinul păcii.

Pe parcursul conferinței sale de presă, Zelenski a spus că Ucraina e dispusă să discute oricând cu Rusia, în orice format, subliniind că ar saluta un rol mai important al Statelor Unite, deși Washingtonul nu s-a arătat interesat de implicarea sa oficială în grupul din Normandia. În cazul în care linia Normandia nu mai este fezabilă, Zelenski a sugerat posibilitatea unor negocieri ‚paralele’, în care să se implice și SUA.

Liderul ucrainean a spus că nu se simte presat de Washington în privința respectării acordurilor de la Minsk, acorduri care, în opinia sa, nu pot fi aplicate decât dacă Rusia își va respecta mai întâi obligațiile, respectiv, retragerea armamentului și a insurgenților străini din Donețk și Lugansk și predarea controlului frontierei sub autoritatea guvernului ucrainean.

Zelenski, care a fost un actor și un comediant profesionist, a glumit spunând că aude un ecou atunci când intră în discuție presiunile, el făcând referire la primul scandal de demitere în care a fost implicat președintele american Donald Trump și la acuzațiile potrivit cărora Trump ar fi încercat să-l silească să deschidă o anchetă împotriva fiului lui Biden, blocând ajutorul militar.

„În ceea ce privește presiunile din partea SUA, eu nu le simt”, a spus el. „Când președintele Trump era acolo, am fost întrebat atunci dacă mă simt presat. Acum acolo e un alt președinte și, din nou, mi se pune aceeași întrebare despre presiuni. Nu simt vreo presiune. Dacă va exista, cu siguranță că am să spun, pentru că e foarte periculos să trăiești sub presiune. Presiunea trebuie scăzută”.

În declarațiile făcute reporterilor, Kariņš și premierul polonez Mateusz Morawiecki s-au declarat amândoi împotriva gazoductului Nord Stream 2 care leagă Rusia de Germania ocolind Ucraina. Criticii Kremlinului au cerut blocarea noii conducte și a intrării sale în funcțiune ca pedeapsă pentru demersurile dușmănoase ale Rusiei în Ucraina și în alte zone din străinătate.

“Nord Stream 2 a devenit deja un mijloc de șantaj... ajutându-l pe Putin să dicteze prețul gazelor în toată Europa”, a spus Morawiecki, după care a adăugat: “Avem dreptate să ridicăm un fanion rioșu”.

O mostră de ‘progres’

În cadrul numeroaselor întruniri organizate în jurul summitului, Michel a fost gazda unei întâlniri de cinci ore între președintele azer Ilham Aliev și premierul armean Nikol Pașinian, ale căror țări erau în război de trei decenii pe tema disputatei regiuni Nagorno-Karabah până când, anul trecut, în urma unui scurt război, Azerbaidjanul a obținut o victorie decisivă.

Într-o declarație, Aliev “a evidențiat atmosfera constructivă dintre Armenia și Azerbaidjan” în cadrul summitului, a mulțumit UE și a cerut statelor prezente să nu piardă ocazia și să-și continue eforturile pentru propășirea unei păci durabile în regiune”.

Dezghețarea relațiilor între acești doi vechi adversari din Caucaz a oferit o rară rază de lumină în discuțiile altminteri tensionate pe tema Ucrainei și a Rusiei, iar liderii prezenți au subliniat acest lucru.

”Văd marele progres înregistrat în relațiile dintre Armenia și Azerbaidjan”, le-a spus reporterilor președintele lituanian Gitanas Nauseda. “Aș spune că, probabil, această reuniune a Parteneriatului Estic a încurajat aceste două țări să dacă mai mult pentru a se apropia mai strâns una de cealaltă”.

TRADUCERE: RADOR