Sorin Grindeanu si Ilie Bolojan / sursa foto: arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social Democrat (PSD) au lansat acuzații reciproce privind deficitul bugetar al României, după publicarea datelor Eurostat pentru trimestrul al doilea din 2026.
PSD susține că deficitul de 9,2% din PIB demonstrează eșecul măsurilor de austeritate asociate guvernării conduse de Ilie Bolojan, în timp ce PNL acuză social-democrații că interpretează în mod eronat indicatorii statistici.
Disputa are în centru diferența dintre deficitul înregistrat într-un singur trimestru, cel cumulat de la începutul anului și rezultatele calculate prin metodologii diferite.
Cele două partide invocă cifre distincte pentru a-și susține pozițiile privind evoluția finanțelor publice și efectele măsurilor de reducere a deficitului.
PSD acuză eșecul măsurilor de austeritate
Social-democrații au reacționat după publicarea datelor Eurostat din 21 octombrie 2026, care indică un deficit guvernamental de 9,2% din PIB pentru România în trimestrul al doilea, potrivit seriei ajustate sezonier.
PSD compară acest rezultat cu nivelul de 7,7% din PIB raportat pentru trimestrul al doilea din 2025 și susține că măsurile fiscale adoptate pentru reducerea deficitului nu au produs efectele așteptate.
„Eurostat a aprins lumina pe deficitul lăsat de guvernarea Bolojan!”, au transmis reprezentanții partidului, într-un comunicat.
Social-democrații au criticat majorările de taxe și impozite, invocând efectele acestora asupra populației și economiei. În argumentația lor, PSD a făcut referire și la inflație și la scăderea vânzărilor cu amănuntul, susținând că măsurile de ajustare fiscală au afectat consumul fără să asigure reducerea deficitului în ritmul urmărit.
Partidul a folosit aceste date și pentru a-și susține solicitările privind schimbarea direcției de guvernare.
PNL contestă interpretarea cifrei de 9,2% din PIB
Liberalii resping concluziile PSD și afirmă că social-democrații confundă indicatori care măsoară perioade diferite și sunt calculați prin metode distincte.
Într-o reacție publică, PNL a acuzat PSD că „minte și falsifică fără rușine semnificația datelor Eurostat”, susținând că valoarea de 9,2% din PIB se referă la trimestrul al doilea, nu la deficitul cumulat al primelor șase luni din 2026.
Potrivit liberalilor, deficitul bugetar înregistrat în primul semestru a fost de 2% din PIB conform metodologiei cash, comparativ cu 3,64% în aceeași perioadă din 2025. Calculat potrivit metodologiei europene ESA, deficitul cumulat la șase luni a fost de 3,4% din PIB, potrivit datelor prezentate de partid.
PIB. Sursa foto: Arhiva EVZ
PNL susține că aceste valori indică o reducere a deficitului față de perioada comparabilă din anul precedent și acuză PSD că prezintă datele într-un mod care poate crea impresia unei deteriorări a situației bugetare.
De ce diferă deficitul calculat prin metodologiile cash și ESA
Diferența dintre cifrele invocate de cele două partide ține, în parte, de modul în care sunt înregistrate veniturile și cheltuielile publice.
Metodologia cash urmărește încasările și plățile efective ale bugetului într-o anumită perioadă. Metodologia ESA, utilizată la nivel european pentru compararea situației fiscale a statelor membre, ține cont de momentul în care sunt înregistrate economic veniturile și cheltuielile, inclusiv de anumite obligații de plată.
Prin urmare, indicatorii calculați prin cele două metode pot avea valori diferite fără ca diferența să reprezinte automat o sumă ascunsă sau o eroare contabilă.
PNL explică diferența prin calendarul înregistrării fondurilor europene, al veniturilor și al obligațiilor de plată. Liberalii susțin că, în trimestrul al doilea, Guvernul a avansat miliarde de euro pentru finalizarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmând ca sumele eligibile să fie decontate ulterior de Uniunea Europeană.
Tot în această perioadă ar fi fost înregistrată, potrivit regulilor ESA, o obligație de plată de peste 3,4 miliarde de lei către compania Pfizer, conform explicațiilor PNL.
Ce spun liberalii despre estimările agențiilor de rating
PNL își susține argumentația și prin estimările agențiilor internaționale de rating privind deficitul României pentru întregul an 2026.
Potrivit comunicatului liberalilor, Moody’s estimează un deficit de 5,8% din PIB, Fitch unul de 5,9%, iar S&P Global Ratings anticipează un nivel de 6,25% din PIB. Primele două estimări sunt sub ținta de 6% menționată de PNL pentru anul în curs, în timp ce cea de-a treia este ușor peste acest prag.
Aceste valori sunt prognoze pentru întregul an și nu trebuie confundate cu datele statistice referitoare la un anumit trimestru sau la primul semestru. De asemenea, ele reprezintă estimări ale agențiilor, nu rezultate finale ale execuției bugetare.
PSD cere explicații privind diferențele dintre indicatori
Deputatul PSD Adrian Câciu a atras atenția asupra diferenței dintre deficitul calculat potrivit metodologiei europene ESA și cel raportat în sistem cash. Acesta a cerut Ministerului Finanțelor să explice diferența, estimată de el la aproximativ 37 de miliarde de lei în primul semestru din 2026.
În paralel, PNL susține că deficitul de la sfârșitul anului 2024, pe care îl atribuie guvernării conduse de Marcel Ciolacu, a ajuns la 9,3% din PIB și că actuala guvernare a fost nevoită să adopte măsuri pentru corectarea dezechilibrelor bugetare.
Astfel, disputa dintre cele două partide depășește interpretarea unei singure raportări Eurostat și vizează responsabilitatea politică pentru situația finanțelor publice, eficiența măsurilor fiscale și ritmul de reducere a deficitului.
Ce trebuie reținut din disputa privind deficitul
Cifra de 9,2% din PIB invocată de PSD și contestată în interpretarea sa de PNL se referă la deficitul guvernamental din trimestrul al doilea din 2026, conform datelor prezentate în materialul-sursă. Ea nu este echivalentă cu deficitul cumulat pe primele șase luni și nici cu prognoza pentru întregul an.
Pentru o evaluare completă a efectelor măsurilor fiscale, sunt necesare compararea acelorași perioade, utilizarea consecventă a aceleiași metodologii și examinarea datelor oficiale privind execuția bugetară. În acest context, acuzațiile celor două partide trebuie diferențiate de indicatorii statistici propriu-ziși.
Recomandările noastre
