Planurile lui Zelenski devin, pe zi ce trece, o enigmă pentru Occident. Președintele Ucrainei se pare că nu mai are încredere în mulți dintre liderii din SUA și UE, mai ales în contextul repetatelor ezitări sau chiar blocări ale ajutoarelor militare.
Zelenski nu mai are încredere în liderii din UE
La începutul lunii august au trecut două zile înainte ca Bruxelles-ul să reacţioneze oficial la intrarea trupelor din Ucraina pe teritoriul Rusiei. Acele patruzeci și opt de ore trebuie să fi servit pentru a înțelege ce se întâmplă și, prin urmare, pentru a afla pozițiile tuturor capitalelor Uniunii Europene.
Apoi, un purtător de cuvânt al lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă, a clarificat că sprijinul pentru Ucraina rămâne total: țara atacată „are dreptul în războiul ei defensiv legitim să lovească inamicul pe teritoriul lui oriunde e necesar”.
Declarațiile s-au oprit aici. La un nivel mai puțin oficial rămân însă întrebări mai degrabă decât certitudini, care deocamdată foarte probabil vor rămâne în acest stadiu.
Zelenski, enigmă pentru liderii din Occident
Autoritățile de la Kiev nu avertizaseră Bruxelles-ul (acest lucru a fost confirmat marţi de cancelarul german Scholz) înainte de ofensiva de la Kursk, așa cum nu au avertizat nici Washingtonul (unde biroul președintelui Volodimir Zelenski a luat obiceiul să-i sune pe consilierii de politică externă ai vicepreședintelui și candidatului democrat Kamala Harris).
Toată această confidențialitate este totuşi de înțeles, înaintea unei operațiuni care ar fi putut reuși doar dacă ar fi luat Rusia prin surprindere: Zelenski nu putea să riște o scurgere de informaţii care să compromită întreaga operațiune și viața a mii de ucrainieni.
Întrebările din cercurile diplomatice din afara Ucrainei sunt mai mult despre dinamica deciziilor din biroul președintelui. O impresie larg răspândită, imposibil de verificat cu certitudine, este că până în ultimul moment planurile pentru întreaga invazie a Kurskului au fost întocmite și cunoscute de doar doi oameni la Kiev: Zelenski și Oleksandr Sîrski, comandantul șef al armatei ucrainene, care l-a înlocuit anul trecut pe predecesorul său Valerii Zalujni. Se pare că nici măcar șeful biroului lui Zelenski, Andri Iermak, și șeful serviciilor de informații militare, Kirilo Budanov, nu au fost anunțați.
Generalul Valeri Zalujni Sursa foto: Arhiva EVZ
Liderii europeni, nemulțumiți de felul în care ia Ucraina deciziile de război
Un astfel de secret ținea de însăși natura planului. Aşa că nu este de mirare. Cu toate acestea, ridică două semne de întrebare în rândul observatorilor europeni privind gradul real de încredere pe care Zelenski îl are în Budanov și mai ales în Yermak, care este cel mai apropiat colaborator al său și are o mare influență în guvernul țării; dar mai ales asupra eficacității modelului de guvernare care s-a impus în Ucraina în acești ani de stare de urgență.
Apar din ce în ce mai mult indicii care arată că stilul de conducere al biroului președintelui este atât de centralizat și păstrat strict confidențial într-un cerc îngust (din care fac parte Zelenski și Sîrski pentru anumite chestiuni militare şi Iermak și Budanov pentru altele) încât uneori riscă să fie afectată însăşi calitatea deciziilor.
Robinetul de bani e la UE, cel de gaze la Zelenski
Desigur, sunt întrebări pe care interlocutorii europeni nu i le vor pune cu ușurință lui Zelenski. Nu atât pentru că ocupația ucraineană a oraşului Sudja din Kursk, unde se află o stație de comprimare a gazelor, le-a reamintit tuturor că pe acea rută Uniunea Europeană continuă să importe 14 miliarde de metri cubi de gaz rusesc pe an şi că, întâmplător, în primele zece zile ale invaziei prețul pe piața din Amsterdam a crescut cu aproximativ o treime.
Mai presus de toate, autoritățile de la Bruxelles știu că acum este rândul lor să facă mai mult pentru a sprijini Ucraina. Nu numai Germania amenință că va bloca un nou ajutor bilateral; Uniunea Europeană nu a întreprins încă demersurile necesare pentru a debloca acordul G7 din iunie pentru a furniza Ucrainei cele 50 de miliarde de dolari provenite din veniturile reinvestite ale rezervelor rusești înghețate. Bruxelles-ul consideră că mai are timp să facă acest lucru. Kievul în schimb este sceptic.
(Articol de Federico Rampini, Corriere della Sera; Traducerea: Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMÂNIA)