Lideri din peste 40 de ţări au participat ieri la Paris la lansarea Uniunii pentru Mediterana, reuniune marcată de un optimism reţinut.

Promisiuni de pace în Orientul Mijlociu şi angajamente în vederea unor acorduri mai degrabă minore legate de energie, mediu şi educaţie, s-au auzit ieri la Paris, la lansarea Uniunii pentru Mediterana, comunitate care urmăreş- te întărirea cooperării a mai bine de 40 de state din întreaga Europă, inclusiv România, şi de pe ţărmul sudic al amintitei mări. Proiectul de suflet al preşedintelui Nicolas Sarkozy a fost inaugurat ieri cu fast şi ambiţii mari, la o reuniune care a oferit cel puţin un rezultat notabil - ieşirea Siriei din izolarea impusă de Occident. „Scopul acestui summit, al acestei Uniuni pentru Mediterana, este să învăţăm să ne iubim, în loc să ne urâm şi să purtăm războaie“, a declarat, ieri, Sarkozy. „Faptul că toată lumea se va afla în aceeaşi încăpere, în acelaşi timp, este în sine un eveniment istoric“, a completat el, confirmând aşteptările analiştilor, care au apreciat că reuniunea va excela la capitolul simbolism şi mai puţin în substanţă.

Bashar al-Assad, vedeta summitului

Primul rezultat al reuniunii a fost obţinut sâmbătă, când Siria şi Libanul au decis deschiderea reciprocă de ambasade, pentru prima dată de la obţinerea independenţei, în urmă cu 40 de ani. Vestea a fost anunţată de Sarkozy, care a avut întâlniri separate cu preşedintele libanez, Michel Suleiman, şi cu cel sirian, Bashar al-Assad. Momentul a marcat ieşirea Siriei din izolarea impusă de Occident, la trei ani după asasinarea fostului premier libanez Rafik Hariri, pusă de mulţi pe seama Damascului. Al-Assad a exclus totuş i ideea unei discuţii cu premierul israelian, prezent la summit, şi a respins desfăşurarea de negocieri directe cu statul evreu înainte de schimbarea administraţ iei americane de la Casa Albă. Reuniunea a mai beneficiat de un punct important - întâlnirea preşedintelui israelian Mahmud Abbas cu premierul israelian Ehud Olmert, mediată de Sarkozy. „Nu am fost niciodată atât de aproape de un acord“, a dat asigurări Olmert, ulterior menţionând că „se apropie momentul în care vor trebui făcute alegeri decisive“.

Un proiect de compromis

În planul iniţial al lui Sarkozy - central pentru mandatul semestrial de preşedinte al UE - Uniunea pentru Mediterana cuprindea un număr mult mai mic de membri, limitat la statele riverane. Proiectul a fost schimbat însă, pentru a întâmpina nemulţumirea arătată de cancelarul german Angela Merkel şi mai mulţi oficiali europeni, care nu agreau faptul că obiectivele organizaţiei semă- nau foarte bine cu cele ale UE. Nicio fotografie de familie nu fusese programată pentru finalul reuniunii, un semn de complexitate al acesteia, iar declaraţia finală a menţionat doar câteva măsuri concrete. Un început timid pentru organizaţia care şi-a propus să rezolve proiecte complexe, precum securitatea energetică şi imigraţia.

GARANŢIA BRUXELLES-ULUI

Băsescu: firmele româneşti trebuie să revină în Libia, Siria şi Egipt

Din parteneriatul UE cu ţările riverane Mediteranei, Bucureştiul încearcă să folosească oportunitatea reîntoarcerii companiilor româneşti în ţări ca Libia, Maroc, Algeria, Alger, Siria, Iordania sau Egipt, sub umbrela Bruxelles-ului de această dată. „România are capacitatea să ofere echipamente de foraj şi experienţă în aceste state. Orice proiect va fi angajat are garanţia UE şi nu se vor pierde banii. Este o oportunitate extraordinară pentru companiile româneşti. Ar fi foarte rău dacă firmele româneşti care acum sunt privatizate, dar sunt bine cotate în aceste ţări, n-ar reveni“, a susţinut ieri preşedintele Traian Băsescu, prezent la Summitul de la Paris. Potrivit lui Băsescu, şefii de stat din state ca Egipt, Siria, ca şi premierul Marocului, „au o atitudine extrem de pozitivă faţă de România şi vor agenţii economici români înapoi în ţările lor“. (Anca Simina, Paris)

PROGRAM DE SUMMIT

Prima Doamnă, la muzeu

Cât timp Băsescu a participat la summit, Prima Doamnă, Maria Băsescu, s-a plimbat prin Paris şi a vizitat Museul Cognacq-Jay, o vilă cu atmosfera secolului al XVII-lea în care sunt expuse colecţii de pictură, grafică, sculptură, mobilă şi bijuterii. După summit, preşedintele şi soţia sa au mers la dineul oferit de Nikolas Sarkozy şi Carla Bruni la care Traian Băsescu a stat la masă cu preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, premierul ungar, Ferenc Gyurcsány, şi cel belgian, Yves Leterme.

PRIMELE REZULTATE

Concluziile reuniunii de la Paris

Şase mari proiecte comune sunt adoptate la această oră: reducerea poluării în Mediterană, care are ca orizont de timp anul 2020, autostrăzile maritime şi terestre, protecţia civilă - numai dacă ne gândim la incendiile anuale din Grecia, crearea unui sistem de energii solare pentru energie electrică, Universitatea Euromediteraneană pentru pregătirea cadrelor acestor state şi iniţiativa pentru dezvoltarea de afaceri, pentru stimularea creării de IMM-uri, în special în statele din sudul şi estul Mediteranei. Succesul acestor proiecte depinde de finanţare. UE nu va asigura o finanţare integrală a acestor proiecte. Mare parte din resurse trebuie să provină din sectorul privat. (Anca Simina, Paris)