Vinerea trecută, doi jurnaliști americani -  Greg Miller și Catherine Belton – au publicat în The Washington Post rezultatul unei anchete care a durat mai multe luni: planurile Rusiei de destabilizare secretă a Ucrainei, înainte de invazia armată propriu-zisă. Șoc și groază: sunt aceleași planuri aplicate României în Decembrie 1989!

Cei doi jurnaliști au avut acces la materialele capturate de la agenții ruși neutralizați, la redări ale interceptărilor telefonice realizate de SBU, completate cu interviuri detaliate cu oficiali ucraineni, americani și europeni. Concluziile sunt clare: în ianuarie – februarie 2022, serviciile secrete rusești au aplicat Ucrainei același plan folosit, în noiembrie – decembrie 1989, împotriva Republicii Socialiste România. Și pe care l-am descris în detaliu în cartea mea, Planul Nistru.

Premeditarea

Conform datelor publicate în The Washington Times, pregătirea pentru un război secret împotriva Ucrainei a început încă din 2009, odată cu numirea gl. Serghei O. Beseda în fruntea Departamentului 5 al F.S.B. - serviciului secret rus. Sub coordonarea directorului F.S.B., Alexandr V. Bortnikov, această structură – Departamentul 5, Informații Operative și Relații Externe – a derulat operațiuni clandestine de penetrare a instituțiilor ucrainene, de racolare materială a unor politicieni ucraineni, pentru a menține orientarea politică a Statului vizat pe linia obedienței față de Moscova.

În perioada sovietică, de pregătirile de război secret împotriva țărilor vecine se ocupa Departamentul 1 al Ministerului Apărării – faimosul G.R.U., serviciul secret militar. Încă din 1969, sub coordonarea lui Iuri Andropov, membru în Biroul Politic al Partidului Comunist, G.R.U. a derulat operațiuni clandestine de penetrare a instituțiilor din ”țările vecine și prietene”, inclusiv R.S. România, de racolare pe baze ideologice a unor politicieni, inclusiv români, pentru a menține orientarea politică obedientă față de Moscova.

Având în vedere aceste tradiții, este de presupus că, în zilele noastre, Departamentului 5 al F.S.B. a elaborat din vreme planuri de război secret împotriva tuturor Statelor vecine, de la Marea Baltică la Gurile Dunării – inclusiv împotriva României, țintă tradițională. Este deci de presupus că, în toate Statele din așa-zisa ”străinătate apropiată”, inclusiv România, Departamentul 5 al F.S.B. derulează operațiuni de penetrare a instituțiilor, de racolare materială a unor politicieni, pentru a-și constitui un dispozitiv informativ-operativ. Că doar nu degeaba, în chiar ziua publicării articolului din The Washington Post, România l-a declarat indezirabil pe unul dintre ”diplomații” ruși acreditați la București.

Operatorii

Ancheta jurnalistică americană arată că, în 2019, secția Ucraina a Departamentului 5 F.S.B. avea în jur de 30 de ofițeri, dar în săptămânile dinaintea invaziei, ajunsese la 160 de ofițeri. De remarcat că secțiile din cadrul Departamentului 5 care se ocupă de celelalte State din ”străinătatea apropiată” au numai câte 10 – 20 ofițeri. Aceștia coordonau echipe de operatori F.S.B. acționând fiecare într-o anumită zonă a Ucrainei, beneficiind de agentură de sprijin amplasată din vreme și proaspăt reactivată. Agentura lor este de două feluri: trădători recrutați din instituții-cheie și, separat, diversioniști Spețnaz, introduși în țară cu puțin timp înaintea invaziei militare.

În mod similar, încă din vara anului 1989, G.R.U. constituise o ”grupă operativă” pentru pregătirea agresiunii secrete împotriva Republicii Socialiste România, alcătuită din circa 150 de ofițeri ai Armatei, ai KGB, din ”diplomați” și activiști de partid comunist. Această grupă operativă a activat, în vara-toamna anului 1989, trădătorii și rețelele de sprijin de pe teritoriul României apoi, după decizia finală de la Malta, a introdus în țara noastră operatori Spețnaz, dotați și instruiți în consecință, care prin provocări și diversiuni au transformat Revoluția Română în baie de sânge. Aceștia proveneau din trei batalioane GRU, cu un total de circa 600 de militari, din compunerea Brigăzilor 8, 9 și 10 Spețnaz, corespunzând celor 3 districte militare care, la acea dată, erau limitrofe țării noastre.

Spre sfârșitul lunii martie 2022, contraspionajul ucrainean a publicat o listă care cuprinde numele, adresa și numerele de telefon a 620 de operatori Spețnaz infiltrați pe teritoriul ucrainean. Deci 600 au fost în România în 1989, 620 sunt în Ucraina azi, cadre GRU (denumirea actuală: GU) provenite din Brigăzile Spețnaz   10 (Krasnodar), 22 (Rostov-pe-Don), 2 și 16 (Crimeea).

Penetrarea

Misiunile lor sunt, peste ani, similare: în 1989 agentura moscovită acționând la nivelul Statului Major General al Armatei RSR a pus la cale diversiunile sângeroase de la Otopeni, Academia Militară și Sibiu. În 2022, agentura moscovită acționând la nivelul conducerii Regiunii Herson a zădărnicit planurile de apărare, astfel încât cotropitorii au pus stăpânire pe podurile de peste Nipru și pe cea mai mare parte a litoralului ucrainean.

Pe teren, în 1989, luptătorii Spețnaz din cadrul Companiei independente 186  Informații, retrasă din Afganistan, de la Shah Joy, s-au implicat în provocări soldate cu zeci de morți și sute de răniți în multe orașe din țara noastră, unde nici până azi nu se știe cine și de ce a tras în militarii Armatei române. Peste 33 de ani, luptătorii Spețnaz din cadrul Batalionului 162 Informații, retras din Siria, s-au prezentat la aeroporturile din jurul Kievului: Hostomel, Bila Tserkva și Vasylkiv. Au încercat să le ocupe, deschizând drum trupelor aeropurtate ruse. Dar n-au avut noroc: au fost lichidați de Gruparea ALFA a SBU.

Iavka

Conform anchetei publicate mai deunăzi de Washington Post, „cu câteva zile înainte ca forțele ruse să intre în Ucraina, agenților FSB li s-a zis că plece din Capitală, dar să lase cheile de la apartamentele lor, pentru operativii ruși (n.n. – Spețnaz) ce vor veni.” Vor fi lăsat dânșii cheile sub preșul de la intrare? Evident, nu!

Ca la Timișoara, cu 33 de ani mai-nainte, la Kiev diversioniștii Spețnaz au aplicat o procedură specifică. Operatorul venit din Crimeea, Krasnodar sau Rostov-pe-Don sună la ușa apartamentului. Când gazda deschide, necunoscutul rostește o frază fără sens: parola. La Timișoara, în Decembrie 1989, parola era ”Hârtia va fi albastră”. Iar gazda răspunde: ”Cadran X”. Unde X e numărul casei conspirative. Împreună, parola și răspunsul alcătuiesc consemnul, pe care gazda l-a primit cu mulți, mulți ani în urmă, de la ofițerul care a recrutat-o. Fiindcă la Timișoara, spre exemplu, rețeaua GRU de agenți-gazdă fusese constituită, dirijată și finanțată discret începând încă din anii '60.

Nu știm care va fi fost consemnul la Kiev, în ianuarie-februarie 2022, dar știm că din acea clipă, totul s-a desfășurat fără cuvinte. Fiindcă acestea sunt regulile întâlnirii operative în dublu orb, pe care luptătorii Spețnaz de atunci, ca și cei de azi, o numesc „iavka”. Apartamentul devine casă conspirativă: gazda lasă cheile casei pe masă, își ia valiza pregătită din vreme, se urcă în mașină și pleacă. Ce o să se întâmple, e în lipsa mea!

Procedura e bine pusă la punct și, de obicei, funcționează fără greș. Dar nici Spețnazul rusesc nu mai este ce-a fost în anii 1980! La Kiev, astă-iarnă, unii dintre operativii GU sosiți discret în Ucraina uitaseră adresele gazdelor. Pur și simplu! Drept care au folosit telefonul mobil, cerând lămuriri la Moscova. Jurnaliștii de la The Washington Post au avut acces la redările acestor convorbiri imprudente, interceptate de contraspionajul ucrainean.

Surpriza

Evident că locațiile desconspirate au fost date în consemn, iar cei care le frecventau au fost luați în filaj. Ceea ce a permis cunoașterea anticipativă a momentului în care era prevăzut atacul forțelor armate ruse. Fiindcă, cu câteva ore mai-nainte, operatorii Spețnaz din Kiev au primit ordinul să acceseze ascunzătorile logistice și să recupereze de acolo armamentul și muniția. Privindu-i cum dezgroapă de prin parcuri și pădurici containerele ”Molnya” cu arme, cum se îndreaptă în miez de noapte spre aeroporturi, filorii ucraineni au știut că invazia este iminentă. Și au raportat mai departe.

Acesta este contextul în care, mai deunăzi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit cotidianului The Washington Post că știa de iminența invaziei ruse, dar nu a alertat publicul. CIA l-a informat că rușii aveau să debarce pe aeroportul din Hostomel, să vină rapid la Kiev și să-l neutralizeze. Domnul Zelenski susține că nu dat alerta, fiindcă nu a vrut să declanșeze panica. În realitate, informația primită de la CIA a devenit verificată abia atunci când filajul i-a văzut pe operatorii ruși dezgropând armamentul și luând-o spre aeroporturi. Mai era un ceas-două până la invazie – oricum prea târziu pentru a da alarma în miez de noapte. În plus, tăcerea ucrainenilor i-a convins pe cotropitori că au avantajul surprizei – ceea ce s-a vădit a fi, cum s-ar zice, oarecum inexact. Cu consecințele știute.

Ieri România, azi în Ucraina, mâine?

Precum se vede, spionajul Moscovei cam duce lipsă de inspirație, drept care plagiază strategii sovietice vechi de zeci de ani. Planul primelor ore de război, agresiunea secretă împotriva Ucrainei, corespunde întocmai cu Planul ”Nistru” – intervenția de acum 33 de ani din România. Sunt numai două diferențe.

În primul rând, în 1989 la conducerea URSS era Mihail Gorbaciov, un om cu scrupule, care a considerat că nu își permite declanșarea în Republica Socialistă România a unui război civil, urmat de o intervenție militară moscovită. Pe când astăzi e la putere domnul Putin, ofițer KGB imun la asemenea considerente, căruia i-e indiferent că pustiește Ucraina.

În al doilea rând, în 1989 pe fondul haosului stimulat din exterior, a izbucnit nemulțumirea profundă a poporului român și regimul Ceaușescu a fost măturat de la Putere. N-a mai fost nevoie de o intervenție militară fățișă. Și în 2022, rușii scontau că ucrainenii își vor alunga cu pietre președintele și vor întâmpina cotropitorii cu pâine și sare. Că nu va fi nevoie de o intervenție militară, totul se va rezuma la o paradă pe străzile Kievului. Iluzii!

Rămâne însă o constatare îngrijorătoare. Urmând exemplul GRU de odinioară, ba chiar inspirat de strategiile sovietice, Departamentul 5 al FSB a alcătuit și aduce permanent la zi planuri de intervenție militară secretă pentru destabilizarea statelor europene vecine. Odinioară erau vizate statele ”vecine și prietene” din Pactul de la Varșovia. Azi sunt vizate statele ex-sovietice vecine: Estonia, Letonia, Lituania, Ucraina, dar și Republica Moldova.

Probabil există și planuri de intervenție militară secretă vizând și alte state din ”vecinătatea apropiată”: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și România. Evident, planurile nu vizează noi intervenții militare, ca în Ucraina, ci destabilizarea prin degenerarea sângeroasă a unor proteste sociale, pe fondul iernii ce vine, urmată de accederea la Putere a unor persoane agreate de Kremlin – ca în România Socialistă a anului 1989. Fiindcă sângele apă nu se face, iar multisecularele tradiții imperiale moscovite mor greu...