O amplă investigație a jurnaliștilor arată cum Plahotniuc și Șor reușesc să ocolească sancțiunile primite în urmă cu un an din partea Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Canadei și Norvegiei.

La un an de la impunerea primelor măsuri restrictive împotriva firmelor și persoanelor asociate politicienilor care au fost sancționate de Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Canada și Norvegia pentru implicarea în destabilizarea situației din Republica Moldova sau în acțiuni care amenință suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, se dezvăluie schemele prin care entitățile afectate încearcă să evite consecințele legale, conform unei investigații ample realizate de jurnaliștii de la Anticoruptie.md, citat de Media Quality.

Ce fac, de fapt, Plahotniuc și Șor

În unele cazuri, cum ar fi cele legate de companiile asociate cu numele fostului lider democrat, Vlad Plahotniuc, aflat în judecată pentru escrocherie în proporții deosebit de mari, firmele sunt declarate insolvente, iar altele noi sunt înființate în locul lor, preluând vechile sfere de influență. "Firmele-prietene" ale unui alt politician fugar, Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare pentru devalizarea Băncii de Economii și refugiat în Israel, au inundat instanțele de judecată, cerând anularea restricțiilor.

În același timp, Guvernul a încredințat Serviciului de Informații și Securitate (SIS) actualizarea listei negre locale a persoanelor fizice și juridice supuse unor restricții din cauza "legăturilor periculoase" cu cei doi politicieni și cu oamenii de încredere ai acestora din Republica Moldova, care acționează la comanda lor.

Ce sancțiuni au fost impuse

La finalul lunii octombrie 2022, ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent D. Logsdon, a dezvăluit o listă ce cuprindea 21 de persoane și entități implicate în acte de corupție, care au cauzat prejudicii semnificative Republicii Moldova și cetățenilor săi. În lista neagră a Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane se găsesc oligarhii fugar Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

Cinci zile mai târziu, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a solicitat instituirea unor interdicții pentru cei doi, precum și pentru firmele asociate lor, care au fost limitate în efectuarea diferitelor tipuri de tranzacții – de la cele bancare până la înstrăinarea bunurilor imobile sau mobile.

Lista companiilor suspectate a fost întocmită în decembrie anul trecut de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS), iar instrucțiunile corespunzătoare au fost transmise către mai multe instituții. Cu toate acestea, solicitarea noastră pentru a obține lista actualizată a firmelor din Republica Moldova supuse interdicțiilor a primit un răspuns oficial din partea SIS, care a comunicat că „lista a fost elaborată de SIS, însă dispoziția CSE nu prevede și publicarea acesteia”.

În ciuda acestui fapt, lista a fost publicată în mediul online de către TV8, care a obținut o copie a directivei trimise de Comisia Națională a Pieței Financiare instituțiilor bancare din Republica Moldova, prin care li se cere să se abțină de la efectuarea tranzacțiilor bancare, inclusiv achitarea dividendelor.

Ce repercusiuni au avut restricțiile impuse

În lista se regăsesc numeroase nume de persoane și companii suspectate că ar avea legături cu oligarhii fugari Ilan Șor și Vlad Plahotniuc. Anticoruptie.md a investigat impactul restricțiilor asupra unora dintre aceștia. Printre cei vizibili în listă se află un apropiat al lui Ilan Șor, Vladimir Tonu, proprietarul companiei de construcții Exfactor Grup.

În alegerile parlamentare din 2019, Exfactor a sponsorizat campania lui Ilan Șor cu 1 390 000 lei, depășind plafonul de 697 500 lei prevăzut de Codul electoral. În timpul guvernării democrate, firma a primit contracte avantajoase de la stat.

Conform unei anchete realizate de Centrul de Investigații Jurnalistice, Exfactor Grup a efectuat lucrări de construcții și modernizare la Aeroportul Internațional Chișinău, fiind angajată de Avia Invest în calitate de antreprenor general.

În timpul desfășurării lucrărilor, fondatorul Exfactor Grup, Vladimir Tonu, a înființat o nouă companie, Exfactor Grup Construct, pentru a prelua afacerile cu Avia Invest.

Avia Invest a transferat companiei lui Vladimir Tonu, din vara anului trecut și până în prezent, suma de 20,683 milioane de euro pentru lucrările efectuate la Aeroport. Pe 19 decembrie 2014, Avia Invest a convenit să mai transfere încă 262,8 milioane de lei către firma lui Tonu, în avans.

Tonu este și fondatorul altor cinci companii, majoritatea în domeniul construcțiilor. Aceste companii au continuat să câștige licitații și după plecarea din țară a lui Șor și Plahotniuc. În 2019, Exfactor-Grup a câștigat șase contracte de achiziții publice în valoare totală de 104 395 235 lei. Din 2022, veniturile companiei sunt în scădere, iar Tonu a fost nevoit să facă concedieri.

Nume noi în lista interdicțiilor

Chiar dacă lista cu interdicții este actualizată constant de către SIS, aceasta nu este făcută publică. Totuși, unele cazuri ies la iveală în timpul proceselor judiciare, atunci când entitățile vizate contestă includerea lor în anexele la Dispoziția CSE din finalul anului 2022.

Pentru legăturile sale cu fostul deputat democrat, Vladimir Andronachi, un apropiat al lui Vlad Plahotniuc, Organizația de Creditare Nebancară Expert Leasing & Finance S.R.L a fost adăugată în listă. Această organizație este deținută de soția lui Andronachi. Compania a argumentat că este forțată să pună în aplicare actul administrativ și că o astfel de reglementare va duce la faliment, având în vedere că are obligații contractuale față de 333 de clienți. Cu toate acestea, Curtea de Apel Chișinău a respins argumentele companiei, ceea ce înseamnă că numele său va rămâne pe lista neagră actualizată.

Plahotniuc și Șor continuă să domine piața media audiovizuală din Moldova

Printre cei sancționați se numără și administratorii afacerilor media legate de Vladimir Plahotniuc. Printre aceștia se numără Petru Jelihovschi, fost director la General Media Group Corp, deținător al licențelor pentru Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3, precum și al licențelor pentru radiourile Publika FM și Muz FM. De asemenea, este vizat Sergiu Latiș, administratorul GMG Production și General Media Group, și Oleg Cristal, fost director al Publika TV și consilier al lui Plahotniuc. Acesta din urmă a început să își înlocuiască colaboratorii în august 2022, cu puțin peste trei ani de la plecarea sa din Republica Moldova.

În decembrie 2022, firma lui Vlad Plahotniuc, Finpar Invest SRL, a solicitat în instanță declararea insolvenței GMG Production, după ce aceasta nu a mai plătit chiria pentru spațiile folosite în regim de locațiune. Finpar Invest a prezentat informații despre datoriile de peste 24 de milioane de lei ale GMG Production, iar Serviciul Fiscal de Stat a confirmat că firma avea datorii către bugetul național de peste 1,1 milioane de lei. Datoriile curente depășeau suma de 101 milioane de lei, în timp ce activele scăzuseră la aproximativ 42 milioane de lei.

În septembrie 2022, Telestar Media SRL, deținătoarea Canalului 2 și Canalului 3, și-a declarat insolvabilitatea, invocând datoriile de peste 35 milioane de lei față de creditori, în timp ce capitalul social era de numai 100 de mii de lei.

La patru ani de la plecarea lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor din Republica Moldova, cei doi continuă să dețină controlul asupra pieței media audiovizuale, cu Plahotniuc oficial proprietar al televiziunilor PRIME și Publika TV, iar Șor controlând în mod neoficial toate televiziunile mutate în același sediu cu cele ale lui Plahotniuc.