Ping-pong cu elevii de a VIII-a: Liviu Pop le asigură BIG BROTHER la examen, Abramburica o admitere nedreaptă la licee

Deciziile luate de "cuplul" Liviu Pop-Ecaterina Andronescu au făcut din examenul de Evaluare Naţională o loterie. Elevii cad la mijloc.

Atenţie, se filmează, asta le transmite ministerul Educaţiei celor aproximativ 200.000 de elevi care termină, anul acesta, clasa a VIII-a. Într-un exces de zel, şefii de la Educaţie au hotărât ca şi examenul de Evaluare Naţională, care debutează pe 25 iulie, să fie monitorizat video. Pe lângă teroarea celor 4.500 de camere pregătite de interimarul Liviu Pop, micuţii mai au de trecut şi hopul repartizării computerizate, un sistem păgubos introdus, în 2001, de Ecaterina Andronescu, propusă, recent, pentru funcţia de ministru al Educaţiei. "Dacă mergem pe linia corectitudinii, să mergem până la capăt", susţine ideea camerelor Marian Banu, purtător de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Bucureşti. Ajutaţi de profesori, cei mici s-au obişnuit însă repede cu ideea unui examen de tip Big Brother. "Acum sunt detaşaţi. Am glumit cu ei, le-am spus să zâmbească frumos la camere", explică Maria Cojescu, directorul adjunct al Şcolii Centrale din Bucureşti. Printre cei care nu îmbrăţişează ideea ministrului Pop se numără şi Florica Băluţă, director la Şcoala 194 din Capitală. Elevii de gimnaziu sunt mai oneşti şi mai studioşi decât liceenii, spune ea. "Cei de clasa a VIII-a chiar învaţă", le ia apărarea directorul. O "abrambureală" de admitere Trio-ului format din copii, profesori şi părinţi are, totuşi, o părere unanimă: metoda de admitere la liceu marca Ecaterina Andronescu a fost prost gândită. Pe scurt, repartizarea computerizată lasă soarta elevilor în mâinile calculatorului, care face clasificările în funcţie de medie. "Unde-i descentralizarea din învăţământ? Normal ar fi ca liceele să aibă autonomie, să-şi organizeze propriul examen", arată directorul adjunct al Şcolii Centrale. Potrivit acesteia, între rezultatele generaţiilor actuale şi cele ale elevilor care au prins examenul de admitere este o diferenţă ca de la cer la pământ. Neajunsurile sistemului computerizat nu se opresc aici. "Avem dramele părinţilor siguri pe media copilului, care se trezesc că au nimerit la un colegiu slab, apoi migraţia elevilor, disperaţi să se transfere de la un liceu la altul", enumeră Maria Cojescu, consecinţele măsurii adoptate de fostul ministru. Părinţii, ameţiţi de toată birocraţia admiterii la liceu, sunt chiar mai vehemenţi. "Sistemul de admitere la liceu ni se pare înfiorător, ne compromite toată vacanţa. La sfârşitul lui iunie, se dau examenele la Evaluarea Naţională, apoi urmează admiterea la liceu, iar dacă nu suntem pe fază să mergem cu dosarul, riscăm să pierdem locul", povesteşte Diana S., mama unei fetiţe din Bucureşti. În acest sens, Asociaţia Părinţilor Elevilor a depus chiar obiecţii la Legea Educaţiei, însă cererile lor au rămas fără răspuns. Veştile bune vin tot dinspre minister. "În doi-trei ani, Evaluarea Naţională va include şi o probă specială pe profilul fiecărui liceu. Poate fi engleză, franceză etc", anunţă Marian Banu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Bucureşti. Paşii admiterii la liceu Sistemul de admitere la liceul implică o repartizare computerizată. Pe scurt, înainte de probele scrise la Limba Română şi la Matematică, care constituie Evaluarea Naţională propriu-zisă, elevii alcătuiesc un top al liceelor preferate. Cei care numesc prea puţine opţiuni, riscă să rămână pe dinafară, dacă media obţinută la finalul examenului nu se ridică la standardele liceelor alese. În asta constă algoritmul de repartizare: ordonează elevii descrescător după media de admitere. Pentru exemplificare, un copil de nota 9 va ajunge la una din primele sale opţiuni, iar unul de 6 va nimeri într-un liceu mai slab, printre ultimele sale alegeri. Nota de admitere este media aritmetică a rezultatului Evaluării şi a mediei de absolvire a claselor V-VIII.