LECŢIA DE ECOLOGIE. Lipsa de acţiune pentru a limita distrugerea mediului şi dispariţia anumitor specii costă comunitatea internaţională trilioane de dolari în fiecare an, potrivit unui studiu citat de DPA.
O astfel de pierdere nu face decât să agraveze situaţia globală, mai ales din ţările sărace, potrivit raportului întocmit de Economics of Ecosystems and Biodiversity (TEEB) la cea de-a zecea reuniune internaţională pe teme de biodiversitate, de la Nagoya, în centrul Japoniei. Asta în condiţiile în care o cincime dintre speciile de plante din lume sunt ameninţate cu extincţia, arată o analiză efectuată recent de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii. Delegaţi din 193 de ţări iau parte, timp de zece zile, la lucrările care îşi propun obiective strategice care pot fi implementate pentru a limita pierderile de biodiversitate. Costuri 7,5% din PIB-ul global "Dacă nu facem nimic, nu numai că pierdem trilioane de dolari, dar şi beneficii curente şi viitoare. Riscul este că îi împovărăm pe săraci şi creăm probleme inutile pentru generaţiile viitoare", a declarat Pavan Sukhdev, cel care a coordonat studiul realizat prin programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Mai mult, costul total anual al reducerii biodiversităţii este estimat între 2 si 4,5 trilioane de dolari americani sau între 3,3 si 7,5% din produsul intern brut la nivel global, se arată într-o analiză a PricewaterhouseCoopers (PwC), publicată luna trecută.
- Potrivit documentului, toate sectoarele de activitate vor fi afectate de reducerea resurselor naturale existente, iar impactul la nivel de costuri se va reflecta în preţurile produselor, disponibilitatea acestora, costurile finanţării, impactul asupra climei şi în perturbări ale lanţului de aprovizionare pentru consumatori, companii şi guverne.
Pierderi cu ecosistemele "Nu mai putem ignora problemele de biodiversitate, trebuie să purcedem pe calea către o economie verde", a mai spus Sukhdev. Experţii care şi-au dat întâlnire la TEEB urmăresc să crească gradul de informare cu pivire la costurile enorme care provin din lipsa de acţiune şi de soluţii sustenabile pentru ecosisteme. Studiul a relevat importanţa ecosistemelor în termeni economici. Spre exemplu, polenizarea se traduce în 153 de miliarde de euro anual. Mai mult, din recifurile de corali, oamenii ar putea avea beneficii anuale de 172 de miliarde de dolari. De asemenea, pădurile, dar şi alte tipuri de ecosisteme, contribuie la îmbunătăţirea standardului de viaţă în zonele rurale şi pot juca un rol semnificativ în reducerea sărăciei. Mai mult, reducerea pescuitului ilegal ar putea aduce un plus anual de 50 de miliarde de dolari în lume, se arată în acelaşi document. În acest context, ţări ca India şi Brazilia fac deja paşi către schimbarea de optică, a declarat un purtător de cuvânt al UNEP. România, pe ultimul loc la conservare România se află pe ultimul la conservare, mai ales din cauza lipsei de finanţări pentru acest domeniu. Astfel, ţara noastră a alocat, între 2000-2007, doar 2,3% din fondurile pentru protecţia mediului pentru conservarea biodiversităţii, în timp ce Marea Britanie a cheltuit 76% în acest sens. Specialiştii în protecţia mediului au identificat o problemă mai gravă a României în privinţa nerespectării legislaţiei privind ariile naturale protejate. Deşi guvernul ar fi trebuit să acorde finanţare pentru acestea, în ultimii trei ani asta nu s-a întâmplat. La finalul anului trecut, Evz atrăgea atenţia că România este singurul stat membru al Uniunii Europene (UE) care a tratat cu neseriozitate ariile protejate, încălcând condiţiile de aderare. Citiţi aici mai multe detalii. În fiecare vineri, evz.ro vă oferă o lecţie de ecologie.
Recomandările noastre
