Canada se eschivează de la angajamentul său față de NATO de un deceniu. S-ar putea să nu mai poată rezista mult timp, scrie POLITICO. În ultimii câțiva ani, Ottawa a devenit o excepție în rândul celor 32 de membri ai alianței. Nu a reușit să atingă obiectivele privind cheltuielile militare interne. Nu a îndeplinit obiectivele de referință pentru finanțarea de noi echipamente și nu are niciun plan pentru a ajunge acolo.
Este o poziție care a frustrat aliații de pretutindeni, de la Casa Albă la sălile Congresului și la capitalele din întreaga Europă. Și va fi în mintea membrilor atunci când se vor reuni săptămâna aceasta la Washington pentru summitul NATO. Unde se așteaptă ca aceștia să facă presiuni asupra Ottawaului pentru a veni cu bani. Au avertizat în același timp că lucrurile s-ar putea înrăutăți dacă Donald Trump se întoarce la Casa Albă.
„Ceea ce se întâmplă acum că toată lumea cheltuiește mai mult, faptul că canadienii nici măcar nu încearcă a devenit evident”, a declarat Max Bergmann, un fost oficial al Departamentului de Stat pentru controlul armelor. Poate că este surprinzător faptul că Canada este în urmă cu cheltuielile. Chiar dacă s-a dovedit a fi un aliat puternic în alte domenii, de la achiziționarea de arme americane la coordonarea strânsă cu SUA în apărarea Americii de Nord și la trimiterea de trupe în Irak și Afganistan.
Se umple paharul
Dar interviurile cu foarte mulți diplomați din țările NATO arată clar că, atunci când vine vorba de cheltuielile pentru apărare, aliații sunt sătui. „Vor continua să fie încăpățânați”. Deoarece nu există nicio sancțiune reală pentru nerespectarea obiectivului alianței, a declarat un membru al Congresului SUA. Congresman care, la fel ca alții citați în acest articol, a beneficiat de anonimat pentru a vorbi liber despre un aliat apropiat. „Europenii sunt frustrați că sunt criticați. Iar Canada nu simte aceeași presiune din partea Washingtonului”.
Unul dintre cei 12 membri fondatori ai NATO, Canada a semnat cu promptitudine angajamentul din 2014 de a cheltui 2% din PIB pentru apărare în urma cuceririi Crimeei în Ucraina de către Vladimir Putin. Este posibil ca alianța în ansamblu să fi întârziat să ajungă la acest obiectiv. Dar în acest an, 23 din cele 32 de state membre NATO își vor atinge ținta. Pe măsură ce temerile legate de planurile lui Putin cresc de-a lungul frontului estic al alianței.
Canada și Belgia sunt două dintre țările care nu reușesc să atingă obiectivul de 2%. Dar nici cerința de a cheltui 20% din această sumă pe echipamente noi. Spre deosebire de Canada, însă, Belgia susține că va atinge obiectivul până în 2035. Când o va face Canada? Nu vor să spună. Potrivit diplomaților, cazul Canadei este deosebit de frustrant din cauza aparentei lipse de urgență a Ottawaului, în ciuda problemelor semnificative legate de echipamentele sale militare învechite și a economiei sale puternice. Armata canadiană este atât de subfinanțată încât jumătate din echipamentele sale sunt considerate „indisponibile și inutilizabile”, potrivit unui raport intern divulgat.
Indiferența
„Publicul canadian nu vede cu adevărat necesitatea”, a declarat Philippe Lagassé, profesor Barton la Universitatea Carleton din Canada. „Dacă ar fi forțat să aleagă între cheltuielile pentru apărare, programele sociale sau reducerea impozitelor, apărarea ar fi întotdeauna pe ultimul loc. Așadar, nu există niciun câștig politic din respectarea angajamentului”.
Poziția Canadei a determinat un grup bipartizan de 23 de senatori americani să facă pasul extrem de rar de a trimite o scrisoare prim-ministrului Justin Trudeau în luna mai. În care se declară „îngrijorați și profund dezamăgiți de faptul că cea mai recentă proiecție a Canadei indică faptul că nu își va atinge angajamentul de 2% în acest deceniu”. Iar situația s-ar putea înrăutăți mult dacă Trump va fi ales. În timp ce țintele lui Trump, Germania și Franța, au promis miliarde în plus pentru cumpărarea de arme și își modernizează forțele armate, anii de subinvestiții au lăsat armata Canadei subechipată și nepregătită. Și dacă fostul președinte se întoarce la Casa Albă, va observa.
Cu toate acestea, indiferența aparentă a politicienilor canadieni față de situație a fost pe deplin afișată în aprilie. Atunci când guvernul lui Trudeau a lansat o nouă politică de apărare care ajunge la doar 1,7 % până în 2030. Raportul i-a determinat pe unii membri ai alianței să critice Ottawa, având în vedere economia puternică a țării, lipsa datoriilor și poziția de lider într-o serie de probleme de securitate internațională. Iar poziția lor constituie un exemplu negativ pentru alții.
Ce părere au americanii
Un diplomat dintr-o altă țară NATO a declarat că oficialii americani au indicat adesea Canada în discuții ca fiind o țară care nu face suficient pentru a contura o cale către procentul de 2%, indicând starea din ce în ce mai jalnică a arsenalului canadian ca fiind ceea ce se poate întâmpla fără mai multe investiții. „A existat o presiune clară din partea americanilor că împărțirea sarcinilor este foarte importantă. O spun într-un mod general, deși au indicat Canada în mod specifi” ca fiind o țară care nu reușește să țină pasul cu majoritatea țărilor din alianță, a declarat oficialul.
Punctul de vedere de la Washington, a spus membrul Congresului, este că „toată lumea trebuie să ia decizii dificile” cu privire la modul de a cheltui pentru apărare. Chiar și națiunile bogate precum Canada. „Asta se numește a fi un lider. Și nu vedem Canada făcând asta”. Într-un interviu acordat televiziunii canadiene în iunie, șeful Statului Major al Apărării canadiene, generalul Wayne Eyre, a declarat că subinvestițiile în apărare înseamnă că „armata pe care o avem acum nu este pregătită să contracareze amenințările pe care le vedem venind”. Întrebat despre lipsa unui plan pentru a atinge 2%, el a adăugat: „Nu susțin acest lucru și nimeni în uniformă nu susține acest lucru”.
La summitul NATO de la Washington, se va clarifica faptul că „2% nu este finalul, ci începutul". Pentru ceea ce se așteaptă de la țări să contribuie la propriile bugete de apărare, a declarat diplomatul din țara NATO. Țări precum SUA, Polonia, Norvegia și Estonia au depășit deja pragul de 3% sau au făcut publice planurile de a ajunge acolo, scrie POLITICO.