600 de proprietari de teren din zona Parcului Naţional Piatra Craiului au solicitat spijinul Instituţiei Prefectului Judeţului Braşov în vederea realizării de construcţii la limita rezervaţiei.
Oamenii îşi reclamă dreptul de a-şi folosi proprietăţile câştigate în instanţă, pe care, susţin ei, nu le pot folosi din cauza legislaţiei restrictive.
Cei 600 de proprietari deţin teren intravilan de-a lungul drumului, între Zărneşti şi Plaiul Foii, la limita Parcului Naţional Piatra Craiului.
„Este o zonă de intravilan obţinută după şapte ani de procese. Aceşti oameni solicită să se micşoreze restricţia privind folosirea proprietăţii lor şi să poată să construiască acolo, motivând prin dezvoltarea turismului în zonă“, a declarat, ieri, subprefectul Emil Niţă, care consideră că „nu este pe deplin îndeplinită dorinţa de dezvoltare a turismului în zonă“.
Subprefectul crede că „de-a lungul drumului, în condiţiile unor solicitări de urbanism, corecte, studiate, analizate de toată lumea“, se poate face un anumit tip de construcţie, pentru că „este păcat să existe un asemenea parc naţional şi să nu se fructifice această zonă de intravilan, de-a lungul drumului, care oricum nu serveşte la altceva, şi care să fie un punct în plus pentru dezvoltarea turismului“.
Potrivit prefectului, şi primăria Zărneşti s-a alăturat demersului proprietarilor, iar prefectura va sprijini această iniţiativă. El consideră că se poate cere fie o hotărâre de guvern care să modifice limita parcului, fie să se delimiteze altfel zonele din interiorul parcului, astfel încât de-a lungul drumului să se poată construi, sub o atentă supraveghere din partea specialiştilor şi instituţiilor abilitate.
Arie dublu protejată
Pe de altă parte însă, prof. Oliviu Pop, directorul Parcului Naţional Piatra Craiului, spune că „«zona care oricum nu serveşte la altceva» este de fapt o zonă de fâneaţă care constituie unul dintre motivele declarării Parcului Piatra Craiului Sit Natura 2000 şi includerea sa în patrimoniul european“ şi că de fapt, acolo nu se poate construi în niciun caz, dacă se doreşte păstrarea habitatelor protejate în Parcul Naţional Piatra Craiului şi în Situl Natura 2000.
„Zona de dezvoltare durabilă, care permite construcţiile, a fost deja stabilită, iar drumul şi păşunea de lîngă el nu este inclusă în aceasta. Există o hotărâre de guvern din 2003 prin care se stabileşte delimitarea clară a parcului naţional, precum şi un ordin privind aprobarea Planului de management pentru Parcul Naţional Piatra Craiului. Primăriile din zonă aveau obligaţia să aducă PUG-urile în acord cu aceste legi, ori niciuna n-a făcut acest lucru, în ciuda înştiinţărilor noastre repetate, a controalelor din partea Gărzii de Mediu şi a Agenţiei de Protecţie a mediului“, spune directorul Parcului Naţional.
Potrivit lui Oliviu Pop, hotărîrea Consiliului Local Zărneşti care trece în intravilan zona respectivă, are la activ două procese la care nu există încă o decizie definitivă şi irevocabilă, iar în prezent, legea care ar trebui aplicată este hotărârea de guvern, nu actul consiliului local.
Proprietate, dar cu respectarea legii
Cât priveşte dreptul de proprietate al celor 600 de persoane, Oliviu Pop consideră că nu este încălcat deocamdată, decât prin faptul că aceştia nu primesc o compensaţie din partea statului, pentru statutul de management restrictiv al terenului.
Un precedent asemănător există în parcul Naţional Buila Vânturariţa, din judeţul Vâlcea, unde proprietarii care au dat în judecată administraţia parcului au pierdut la Curtea Constituţională, care a decis că dreptul lor de proprietate este inalienabil, dar trebuie să respecte legislaţia care reglementează zonele protejate.
„Există sau exista o lege a cărei aplicare o susţinem şi noi şi care prevede acordarea unei compensaţii băneşti, sub formă de rentă anuală, proprietarilor de teren, pentru management restrictiv. Dorim ca statul să le acorde această compensaţie, şi nu să limiteze restricţiile de construcţie. Nu ar avea de câştigat decât investitorii care doresc să cumpere terenurile respective şi să construiască piscine şi hoteluri cu multe etaje, care ar distruge zona şi ar scădea gradul de atractivitate turistică, aşa cum s-a întâmplat şi cu zona Bran – Moieciu“, a concluzionat directorul Parcului Naţional Piatra Craiului.
În plus, modificarea limitelor parcului Piatra Craiului ar putea aduce României o a treia posibilă sancţiune din partea uniunii Europene, care se va plătit tot din buzunarul cetăţeanului.