Luna august 2024 a marcat o reducere considerabilă a activității pe piața imobiliară din România, cu aproximativ 8.000 de tranzacții în minus comparativ cu augustul anterior. Această scădere abruptă reprezintă una dintre cele mai severe diminuări de la începutul pandemiei COVID-19, semnalând o schimbare semnificativă în dinamica sectorului.
Piața imobiliară. Scădere dramatică în luna august 2024
În august 2024, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a raportat vânzarea a 51.067 de imobile, marcând o scădere de 5.954 tranzacții față de luna iulie. Această scădere subliniază o retragere notabilă a activității pe piața imobiliară în comparație cu perioada anterioară, reflectând o tendință de relaxare în domeniu.
Comparativ cu aceeași lună din anul 2023, numărul tranzacțiilor a scăzut cu 8.358, indicând o recesiune semnificativă în sector. Această diferență sugerează că, în contextul actual, interesul și activitatea în domeniul imobiliar sunt considerabil mai reduse decât în perioada anterioară.
Sursa foto: Arhiva EVZ
Bucureștiul conduce topul vânzărilor
În luna august 2024, vânzările de imobile au fost concentrate în principal în marile orașe, Bucureștiul având cea mai mare pondere cu 8.399 de tranzacții. Ilfov și Brașov au urmat cu 3.495 și, respectiv, 2.759 de vânzări. În contrast, județele cu cele mai scăzute volume de vânzări includ Teleorman, cu doar 114 tranzacții, urmat de Olt cu 233 și Covasna cu 303 imobile vândute.
Pe de altă parte, numărul ipotecilor a crescut semnificativ, atingând 28.587 în august 2024, marcând o majorare de 5.690 față de anul anterior. Bucureștiul se menține lider în acest domeniu, cu 5.458 de ipoteci, iar Ilfov și Galați urmează cu 2.521 și 1.508 respective. În contrast, județele cu cele mai puține ipoteci sunt Harghita, cu doar 49, Sălaj cu 76 și Covasna cu 82. De asemenea, terenurile agricole au fost cele mai căutate în Dolj, Botoșani și Buzău, cu 528, 477 și, respectiv, 401 tranzacții.
Scumpiri record pe piața imobiliară
Piața imobiliară din România se confruntă cu scumpiri record, prețurile caselor și apartamentelor depășind media din Uniunea Europeană. Potrivit unui reprezentant al Băncii Naționale, în București, locuințele noi sunt vândute la prețuri ce nu scad sub 1.000 de euro pe metrul pătrat, ceea ce reflectă o tendință ascendentă semnificativă. De asemenea, în ultimele cinci ani, Bucureștiul a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri pe piața imobiliară din România, cu o majorare de aproape 30%.
În 2019, un apartament cu două camere în zona de Sud a Capitalei se putea achiziționa pentru aproximativ 55.000-60.000 de euro. În prezent, însă, prețurile au urcat considerabil, ajungând la peste 80.000 de euro și, în anumite cazuri, atingând 100.000 de euro dacă include și un loc de parcare. Florin Dragu, reprezentant al Băncii Naționale a României, a subliniat că prețurile locuințelor în România au continuat să crească într-un ritm mai accelerat comparativ cu media UE, cu o creștere de aproximativ 12% pentru locuințele noi și 2% pentru cele existente.
În contextul acestei creșteri de prețuri, puterea de cumpărare a românilor a scăzut, în ciuda unei creșteri de aproape 60% a venitului mediu net față de 2019. Aceasta face ca prețurile actuale să fie inaccesibile pentru mulți, iar singurele opțiuni mai accesibile sunt locuințele nefinalizate. Problema este agravată și de procedurile complexe pentru obținerea autorizațiilor de construcție, ceea ce determină mulți dezvoltatori să se îndrepte spre zonele limitrofe ale orașului. Cele mai scumpe cartiere din București sunt Herăstrău, Kiseleff și Aviaței, pe când cele mai ieftine includ Giurgiului, Prelungirea Ghencea și Ferentari. Aproape 96% din populația României locuiește într-o locuință proprie.