Pianistul de renume mondial, Alexander Paley, decorat de Maia Sandu, cu distincția de stat „Artist al Poporului”
- Angelina Olaru
- 8 februarie 2024, 11:31
Președinta Maia Sandu i-a înmânat, astăzi, distincția de „Artist al Poporului” pianistului de renume mondial, originar din Chișinău, Alexandru Palei (Alexander Paley), emigrat în 1988, în SUA. Este favoritul audienţelor din Franţa, Belgia, Italia, Germania, Spania şi SUA. După fiecare spectacol, Alexander Paley este deliciul presei. „The Washington Post” şi „The Times” de numeroase ori publică cronici elogioase despre conaţionalul nostru, situându-l în categoria somităţilor lumii.
Alexander Paley, decorat de Maia Sandu. „Mă bucură faptul că, având o carieră internațională de mare succes, artistul rămâne atașat de Republica Moldova, locul în care s-a născut și unde s-a format ca muzician și a rămas, de-a lungul anilor, un promotor al muzicii compozitorilor noștri. Deși este stabilit în SUA, pianistul revine frecvent acasă, unde susține recitaluri și concerte pentru studenții și iubitorii de muzică de aici, nu doar la Chișinău, dar și în alte orașe ale țării”, menționează președintele din Moldova, Maia Sandu.
Distincție oferită de Maia Sandu
De data aceasta, Alexander Paley a ajuns în Republica Moldova cu soția sa – pianista Peiwen Chen din Taiwan, cu care, la Palatul Republicii, a susținut un recital de pian în patru mâini, un duet admirabil, un Ea și un El, completare sufletească și artistică genială! A fost la fel de bine primit ca întotdeauna, cu ropote îndelungate de aplauze de publicul său fidel de acasă.
Renumitul pianist Alexander Paley are un repertoriu de peste 30 de concerte de pian şi numeroase creaţii solistice, de la Skarlatti la Bartok. Aparține acestui pământ. Ș-a pus mereu sufletul pentru artiștii colegi din Chișinău, care au trecut prin crize economice permanente, după dispariția URSS. Alexander Paley trăiește între Vilnius, Paris şi New York, având o viaţă concertistică intensă, cu o agendă formată pentru câţiva ani înainte.
„Evadat din URSS, eram convins, că nu voi mai putea reveni înapoi niciodată”
A început să cânte la pian de la şase ani şi a studiat la fosta Școală Republicană de Muzică „Eugen Coca” (azi, Liceul Internat Republican „Ciprian Porumbescu”). Primul concert Alexander Paley l-a susţinut la 13 ani. Toată tinereţea artistul a fost „răsfăţat” cu importante premii internaţionale, precum Premiul I al Concursului Internațional „J. S. Bach” din Leipzig sau Marele Premiu al Festivalului Internațional „Pancho Vladigerov” din Bulgaria. A studiat la vestitul Conservator „Piotr Ceaikovski” din Moscova. Interpretează toate concertele lui Bethoven şi toate partiturile lui Bach, fapt rar întâlnit în viaţa muzicală mondială.
Alexander Paley este una dintre cele mai apreciate figuri muzicale din lume. „Iubesc Chişinăul, unde se află mormântul bunicii mele. Înainte de a veni încoace, nu pot dormi nopţile, din cauza emoţiilor ce mă copleșesc. Când am evadat, în 1988, din URSS, eram convins că nu voi mai putea reveni înapoi niciodată. Când s-a închis uşa în urma mea, la Ambasada SUA, lăsasem în urmă o parte importantă din viaţă”, a mărturisit artistul subsemnatei în cadrul unui interviu.
La şase ani – un Vunderkind, în vizorul presei
La şase ani deja era considerat un Vunderkind, aflat în vizorul presei.
„Părinţii mei, de profesie medici, au fost preocupaţi mai mult de cultura mea generală. Au avut grijă să am o şcoală bună, multe lecturi şi să nu ajung pradă jurnaliştilor la o vârstă fragedă. De la bunica mea care a fost o bibliotecară cunoscută în oraş (activa la Biblioteca „N. K. Krupskaia”, Biblioteca Națională a RM de azi) am învăţat să muncesc cu abnegaţie”, a spus Alexander Paley.
În Chişinăul de odinioară, pe când încă nu exista Sala cu Orgă, a avut ocazia să vadă concerte susţinute de muzicieni renumiți nu doar din Rusia, precum Oistrah, Rostopovici, Kogan etc. „Oraşul nostru a fost un mare centru cultural. Însuşi Rostopovici afirma: „Ah, Chişinău, ce plăcere am să cânt aici…” Orchestra Filarmonicii era una profesionistă, condusă de inegalabilul pe atunci Kurtovoi. Cei mai talentaţi copii de la şcoala muzicală cântau cu orchestra. Şi eu am avut acest mare noroc”, îşi amintea pianistul.