Poate un asemenea anunţ şoc făcut de un preşedinte de la tribuna unei reuniuni internaţionale ar fi fost calificat drept declaraţie în seria de reacţii generate de anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă şi agresiunea militară din Estul Ucrainei, dacă preşedintele rus Vladimir Putin nu lipsea (apropo de cei care clamează târguri şi mari înţelegeri, ba chiar apropiere ruso-americană), iar purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, nu reacţiona la această declaraţie susţinând că e treaba Rusiei ce face în Crimeea, parte a teritoriului său.

Nu are sens să mai spunem că Crimeea este la doar circa 250 mile marine de litoralul românesc. Deja militarizarea peninsulei a creat o adevărată zonă de interdicţie de acces aerian şi capacitatea de a atinge orice ţintă intră prin strâmtori în Marea Neagră. Preşedintele Barack Obama a acuzat Rusia, cu aceeaşi ocazie, de încălcarea Tratatului INF a rachetelor cu rază medie în Europa, fapt ce s-a adăugat avertismentelor de această natură şi a dat credibilitate suplimentară afirmaţiei preşedintelui ucrainean.

Ucraina a cedat tot armamentul său nuclear Rusiei în 1994, odată cu intrarea sa în Tratatul de Neproliferare Nucleară, semnând celebrul Tratat de la Budapesta, prin care SUA, Rusia şi Marea Britanie îi garantau integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea. Acordul a fost susţinut de China şi Franţa, ceilalţi doi membri ai Consiliului de Securitate al ONU, însă la încălcarea acestui Tratat prin anexarea Crimeii, în urma operaţiunii speciale a armatei ruse prin intermediul „omuleţilor verzi”, acordul nu a mai oferit nici o garanţie pe baza interpretării că a fost încălcat de unul dintre semnatari, iar garanţia era acordată împreună, în solidar.

Au părăsit toate armele nucleare Ucraina? Răspunsul oficial este că Da, iar până la această oră nu există nici un capăt de probă care ar putea să arate contrariul, chiar dacă trupele ruse au rămas în Crimeea, la Sevastopol, şi în alte puncte militare din peninsulă în tot acest timp. Se putea aduce încărcătură nucleară în peninsulă? În orice caz, nu se poate respinge această eventualitate, pentru că nu există un sistem de depistare a focoaselor nucleare în containere închise şi aduse cu navele de armata rusă în peninsulă. Are Petro Poroshenko probe pentru această militarizare? Nu ştim, dar e greu de crezut că o asemenea afirmaţie putea fi făcută de un preşedinte fără date certe. Pe de altă parte, la presiunea diplomatică pe care o întrevedem asupra Ucrainei, care va primi întrebări de clarificare din toate capitalele, teamă mi-e că răspunsul va fi ambiguu şi neconvingător, pentru că alternativa ar fi punerea probelor pe masă.

În Crimeea există un oraş militar închis din perioada sovietică, Balaclava, acolo unde nu au acces decât rezidenţii, angajaţi ai armatei, după informaţiile noastre, din zona militară ucraineană. Lângă această localitate se află un obiectiv militar secret din perioada sovietică, o peşteră cu acces numai de pe apă, acolo unde exista un „siloz” de găzduire a armelor nucleare. De la independenţa Ucrainei, aici a fost o bază rusească, în care au lucrat doar militari ruşi, fără nici o supraveghere a autorităţilor ucrainene.

Pe de altă parte, chiar admiţând prezenţa aici a unor categorii de rachete, care pot fi şi purtătoare de focoase nucleare, e greu de stabilit un verdict cert. Acestea ar putea fi transportate spre regiune oricând, printr- unul din numeroasele transporturi navale. Însă, un asemenea transport, dacă ar conţine focoase nucleare, ar fi imposibil de detectat din satelit sau fără senzori plasaţi în apropierea sa, pentru a percepe amprenta radioactivă. Deci putem să spunem că afirmaţia preşedintelui Poroshenko, dacă nu există date exacte şi sigure ale SBU, serviciul de informaţii ucrainene, sau GUR, serviciul de informaţii militare, e o pură speculaţie şi o declaraţie de natură politică, dar deloc neverosimilă. Dar o asemenea informaţie nu poate ajunge niciodată în spaţiul public ca o certitudine.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.