Avocatul Peter Costea, candidat independent la alegerile europarlamentare din mai 2019, a lansat marți la Chișinău o PETIȚIE PENTRU ACORDAREA CETĂȚENIEI ROMÂNE – Noi nu suntem nici „de dincoace” și nici „de dincolo”, Noi suntem români, noi suntem România în sprijinul românilor de peste Prut care de ani de zile așteaptă ca statul român să le acorde cetățenia română, deși aceștia au înregistrat documentele necesare pentru obținerea cetățeniei:

Petiție către Autoritățile din România,

 

Noi, subsemnații, cetățeni ai României care locuiesc în Republica Moldova și cetățeni ai Republicii Moldova care au înaintat documente către autoritățile române pentru obținerea cetățeniei române, conform legii, adresăm această Petiție cerând respectarea drepturilor celor care doresc să obțină cetățenia română.

 

Mulți dintre românii din Basarabia au fost încântați să afle că România își deschide brațele pentru a-i primi din nou în sânul patriei. Au fost încântați că pot să-și redobândească un drept care le-a fost furat de către un sistem comunist care a sfâșiat România și a despărțit familiile – Pactul Molotov-Ribbentrop.

 

Cetățenia română este un drept fundamental al românilor, fie că aceștia se află între hotarele României, în țări care au fost parte a României sau în alte țări străine. Apartenența la neamul românesc nu poate fi și nu ar trebui îngrădită în niciun fel.

 

Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 acordă dreptul de a redobândi cetățenia română celor care îndeplinesc anumite criterii. Mulți cetățeni ai Republicii Moldova au beneficiat de acest act normativ. Fluxul constant de cetățeni moldoveni care solicită redobândirea cetățeniei române a crescut în mod constant, iar numărul cererilor depuse a depășit cu mult nivelul așteptat de autoritățile române. Astfel, numărul cererilor a crescut în mod constant (de la 96.695 în anul 2010, la 102.719 în 2011, ajungând la peste 120.000 în 2018).

 

În loc ca autoritățile române să faciliteze procesul de acordare a unui drept fundamental celor care se califică a obține cetățenia română, procesul a fost îngreunat, iar în cele mai multe cazuri întrerupt.

 

Din discuțiile cu cetățenii români (pentru că îi consider 100% români pe cei din Basarabia, care au bunici și părinți români), am aflat situația reală cu care se confruntă cei mai mulți, unii de mai bine de doi ani:

 

1. Aceștia consideră ca statul român nu îi dorește în numărul cetățenilor români cu drepturi depline, încălcând astfel Constituția și legile care le dau acest drept.

 

2. Procesul de înregistrare a documentelor solicitate de către Statul Roman este deosebit de anevoios, adesea cetățenii fiind nevoiți să se deplaseze din Republica Moldova în România de mai multe ori, să întocmească diverse acte notariale și procuri, să achite tot felul de taxe și să apeleze la multe firme intermediare.

 

3. Înțelegem că la nivelul Consulatului General al României și al Ambasadei României numărul de cereri este cu mult peste capacitatea de gestionare, însă numărul de funcționari delegați de către autoritățile române ar putea fi mărit pentru o perioadă de timp, facilitând astfel preluarea documentelor și avansarea procedurilor privind acordarea cetățeniei române celor în drept.

 

 

 

 

4. După ce documentele sunt preluate de către autoritățile române, cetățenii care au achitat taxele și au primit un număr de înregistrare a dosarului, nu mai primesc deloc informații despre stadiul dosarului. Astfel, aceștia sunt nevoiți să apeleze din nou la intermediari, care uneori, pentru o oarecare sumă de bani, pot să le dea detalii despre situația dosarului, să le faciliteze urgentarea prelucrării documentelor sau chiar să le obțină o programare pentru interviuri.

 

5. Cetățenii care au primit deja Cetățenia Română, încep un nou calvar, acela de a-și dobândi Certificatul de Naștere Românesc. Alte proceduri, alte documente, alte taxe, alte deplasări considerate inutile, adesea însoțite de celebrul „reveniți mâine,” deși ei călătoresc zile și nopți întregi cu autocarele pentru a-și obține un document pe care sunt îndreptățiți să-l primească. Adesea programarea pentru transcrierea unui Certificat de Naștere se întinde pe luni de zile.

 

6. După obținerea Certificatului de Naștere românesc, urmează obținerea Cărții de Identitate. Aici, o altă rețea de profitori, care speculând vacuumul legislativ din România, oferă „preluarea în spațiu” (evident fictiv) a sute sau mii de cetățeni în același apartament. Acest fapt este posibil doar pentru că un cetățean Român din Republica Moldova trebuie să dovedească faptul că „locuiește” în România, doar pentru a obține un act de identitate românesc. Taxele de „preluare în spațiu” cresc în funcție de urgența în care se află cetățeanul pentru a deține documente românești.

 

7. După obținerea documentelor de identitate (Certificat de Naștere, Certificat de Căsătorie, Carte de Identitate) urmează procedura obținerii Pașaportului Românesc.

 

8. Datorită birocrației exagerate, a termenului prea lung în care nu au nicio informație referitoare la stadiul dosarului depus și a taxelor exagerate pe care trebuie să le achite adesea „firmelor specializate” sau „intermediarilor”, mulți cetățeni renunță la a-și redobândi cetățenia română.

 

Este nedrept ca cetățeanul român, cu drepturi depline conferite de Constituția României și de Legile în vigoare, să fie obligat să parcurgă o procedură extrem de anevoioasă pentru a beneficia de drepturile care i se cuvin. Este inadmisibil ca Statul Român, prin autoritățile competente, să nu se poată mobiliza și să nu poată concepe o strategie eficientă pentru a-și îndeplini obligația legală și de a-și trata cetățenii proprii cu demnitate și respect.

 

Se impune o reorganizare urgentă și o intervenție urgentă a Autorității Naționale pentru Cetățenie, care în conformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 65/2017, ar trebui să dubleze (nu doar teoretic) numărul membrilor Comisiei pentru Cetățenie.

 

În consecință, solicităm în mod respectuos ca Autoritățile Române să rezolve dosarele noastre în cel mai scurt timp, în conformitate cu legile Statului Român.