Editura Evenimentul si Capital

Campanie EvZ | Istoria orașului. Peticele de mahala unde poveştile mor odată cu ruinele

Autor: | | 0 Comentarii | 2073 Vizualizari

Bucureştiul din spatele blocurilor e o lume în care te pierzi în secolul trecut. L-am descoperit, alături de vreo 30 de împătimiţi ai imaginii, într-o excursie pe caldarâmul încins al lui august, de Ziua internaţională a fotografiei.

Văzusem pe Facebook că s-a lansat invitaţia pentru data de 19. „Să vedem ce a mai rămas din Calea Rahovei, după demolările din anii ’80. Vom redescoperi case vechi şi ruine”, îndeamnă comunitatea online Andrei Bârsan, şeful Asociaţiei „Bucureştiul meu drag”.

Hai şi eu

La o jumătate de oră după „five o’clock” e momentul de întâlnire în Piaţa Unirii, lângă deja celebra covrigărie de la staţia de metrou.

Au venit femei şi bărbaţi, fiecare cu câte un aparat de înmagazinat amintiri în câte o carcasă minusculă. Nu sunt, cum s-ar zice, profesioniştii aceia dotaţi cu „tunuri” pentru pescuit detalii de la mare distanţă. Ca şi mine.

Primii paşi

Pornim pe Bulevardul Regina Maria. Abia câţiva paşi. Dăm peste primele ziduri negre de supărare. O clădire părăsită, la parterul căreia a fost lipită o bucată de hârtie pe care scrie „atenţie, cad pietre”. De-a dreptul. Nu tencuială sau alte mofturi.

Casa nu mai are ochi. I-au fost legaţi cu panouri din carton, în locul ferestrelor, cel puţin la parter. Să nu intre oarece vizitatori, mă gândesc, că de admirat secretele din adâncuri, mă îndoiesc.

Poarta alăturată, închisă cu lacăt, îţi lasă loc doar să intuieşti marea de buruieni, căci mirosul gunoaielor trece peste orice obstacol.

La judecata de apoi

Grupul se mişcă repede. Poze şi hai mai departe. Altă stafie, de data asta la numărul 16. Mult mai mică, în comparaţie cu prima. Numărul e conservat în vopsea. Nu mai există acea plăcuţă de convenienţă.

Al treilea punct pe ordinea de zi răsare din ditamai tabla montată simbolic deasupra capetelor noastre. „Tribunalul Bucureşti. Judecătoria Sectorului 4. Biroul de Carte Funciară”.

Mă uit mai bine, să văd dacă cineva ar putea să vieţuiască aici mai mult de un minut. Darămite să pună ordine în vremile actuale.

Senzaţia bombardamentului care abia s-a încheiat produce teama de-a nu atinge durerose amprente. Un loc neprietenos chiar şi pentru judecata de apoi.

Cel mai vechi comersant din cartier

Încă puţin şi ajungem la parterul unui bloc, bătrân şi el, dar încă viguros. Ne iese în cale patronul „Magazinului de familie”. Se recomandă nea Mitică.

Are în spate un destin de comerciant început încă din 1952. „Sunt cel mai vechi din cartier”, mă anunţă.

Îi promit că îl voi vizita cât de curând, să-mi povestească despre vasta sa experienţă. Acum îşi renovează spaţiul de muncă. Cred că fiece raft, oricât de mic, conţine un capăt de naraţiune.

Surprinzătoarea arhitectură

De-acum, adio tramvaie! Intrăm pe strada 11 iunie, încolăcită pe după garduri liniştite şi acoperişuri toropite.

La intersecţia cu strada George Georgescu un gang ne invită solemn să-i străbatem cupola, ajungând într-o uliţă interioară, mărginită pe stânga şi pe dreapta de mai multe uşi, după câte locuinţe sunt aici.

Cvartalul e păzit la drumul mare de o clădire cu câteva niveluri, pe sub burta căreia tocmai trecusem. Am senzaţia unei cetăţi. Orice colţişor a fost bine conturat cândva, demult, de constructorii săi.

Una dintre casele din spaţiul interior are, la etaj, o extensie spre vecina sa de vizavi, formând un fel de pasarelă. În fapt, îmi dau seama, e o singură cameră, suspendată.

De vorbă cu nea Costică

Revenim la traseul de bază, cotind spre strada Justiţiei. E momentul în care îmi iese în cale domnul Costică.

Am făcut mai întâi onorurile. Ce mai faceţi? Ce mai e nou? După care intru abrupt în chestiunea care mă interesează.

În costumul său de ghid, ad-hoc, compus din pantaloni şi maieu cu vedere la buric, plus un zâmbet lipit iremediabil de vocea tabagică, bărbatul îmi descrie casa de la numărul 48, spre care îmi îndreptasem atenţia.

Bătrâna cea singură

Tremurândă, săraca, din toate încheieturile, câte i-au mai rămas neştirbite. Şi totuşi nu şi-a pierdut acea aură conturată prin faţada încărcată cu simboluri încrustate în piatră. Splendide mi se par mai ales micile coloane încadrate în firide, dând aspect dominator.

„Casa asta are 170 de ani de când a fost construită”, mă asigură cel care spune despre el însuşi că a văzut lumina zilei în partea asta a urbei.

Azi îşi câştigă pâinea în construcţii. Revin la subiect. De unde ştiţi că are vârtsa aceasta? „Aşa mi-a spus străbunicul meu”, sunt anunţat pe un ton de-a dreptul patetic. Acoperişul s-a topit. Toate speranţele au ajuns la cheremul ploilor si zăpezilor. De când e părăsită? „De zece ani”, vine altă precizare fără cusur. Cine a construit-o? Ei, aici l-am prins. Lecţia asta n-o ştie. Străbunicul ar fi putut, presupun, să-mi spună mai multe. Dar el a plecat spre acel loc în care e numai verdeaţă, nu şi interese imobiliare.

Lacrimile zidurilor

Peste drum de prima ţintă a curiozităţii mele descopăr un alt edificiu. Cele câteva etaje au adăpostit cu mulţi ani în urmă, nu se mai ştie câţi, copii abandonaţi, vine explicaţia din aceeaşi sursă. Poarta e straşnic păzită de un morman de gunoaie. Nu că aş fi intrat. Oricum e ferecată de o mână pe cât de stăpânitoare, pe atât de invizibilă. E prima oară când am senzaţia că piatra poate să plângă. După cum se scurg elementele construcţiei, agăţate în câte o şipcă încăpăţânată. Timpul, ca un implacabil demolator, iscusit şi molcom, îşi face treaba în linişte. Mai are mult de lucru din ceea ce pare să fi fost cândva o adevărată capodoperă a fineţurilor cu ştaif.

Tăcerea străzii

L-am salutat pe omul care îmi întinsese o nesperată mână de ajutor. În rest, puţinii trecători pe care îi întâlnim se uită la noi, dar mai ales la subitul nostru interes pentru anonimatul lor, cu multă precauţie, vrând să dispară cât mai repede din aria pozelor.

Ceva mai la vale e Mănăstirea Antim. Izvorul cu apă rece, din curte, ne ostoieşte cel puţin setea fizică, pentru că aceea legată de cunoaştere nici n-a apucat să înghită câteva firimituri.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI
Tema zilei
17:37 Partizanii lui DRAGNEA activează OPȚIUNEA NUCLEARĂ. Acuzații de COLABORARE cu STATUL PARALEL. „Parcă e venită din LABORATORUL KOVESI-MAIOR-COLDEA!” 17:01 ATACURI repetate în PSD. O întreagă ORGANIZAȚIE de partid SUSȚINE scrisoarea împotriva lui DRAGNEA. 16:25 DRAGNEA vs PSD. Un nume GREU din PARTID susține SCRISOAREA CELOR TREI. 15:50 REACȚIA lui DRAGNEA la LOVITURA de PALAT. „Despre DEMISIE discutăm în CExN” 15:09 Firea nu-l uită şi nu-l iartă pe Dragnea. ATACUL CARE SPUNE TOTUL despre intenţiile ei. News alert 15:07 Cei trei grei vs. Dragnea. SCRISOARE DESCHISĂ INCENDIARĂ despre „starea Partidului Social Democrat”. Breaking news 15:05 Dragnea, aproape de final. „DEMERSUL PERVERS” din SCRISOAREA CELOR 3 îi poate fi fatal. ÎL TRĂDEAZĂ şi Dăncilă? Analiza lui Dan Andronic 15:04 E clar, DRAGNEA ESTE ÎNCOLŢIT din toate părţile! Încă o LOVITURĂ DE RĂSUNET în interiorul PSD 14:21 REACȚIE din GUVERN cu privire la SCRISOAREA CELOR TREI GREI. „Momentul este PROST ales” 14:14 Ponta CONFIRMĂ COLAPSUL LUI DRAGNEA! Cine urmează la conducerea PSD? Breaking news politic 14:08 Dragnea A PRIMIT MAREA VESTE de la Instanța Supremă. DECIZIE DE ULTIMĂ ORĂ pentru liderul PSD. Breaking news 13:35 STĂNESCU nu-l mai SUPORTĂ pe DRAGNEA. Mesaj AGRESIV de ULTIMĂ ORĂ 13:27 ZÂNZANIE în PSD! ARDELENII ies la ATAC. Planul EXTREM pentru SUSȚINEREA lui Dragnea 13:07 Ștefănescu reacţionează după SCRISOAREA CELOR 3. Se ştie când SE VA DA CEA MAI APRIGĂ BĂTĂLIE pentru putere în PSD 13:07 IORDACHE transmite o REPLICĂ EXTREM de TRANȘANTĂ către CEI TREI GREI care au redactat scrisosarea deschisă 12:57 Ion Cristoiu a surprins DETALIUL NEVĂZUT din scrisoarea celor 3? ÎNTREBAREA al cărei răspuns POATE FI SALVAREA LUI DRAGNEA. Alertă 12:14 Ultimatumul Vioricăi Dăncilă pentru Liviu Dragnea! Cât mai rămâne în funcție? Editorial de Anca Andrei

Articole salvate