Uniunea Europeană în loc să se ocupe de probleme serioase, de identificarea de noi surse de energie şi de dezvoltarea infrastructurii, şi-a pierdut timpul în ultimele luni discutând despre plafonarea preţurilor la gaze naturale, a declarat, luni, la Bruxelles, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, şeful diplomaţiei de la Budapesta a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc după reuniunea miniştrilor europeni ai energiei, că Ungaria nu susţine în niciun caz introducerea unui plafon de preţ pentru gazele naturale, deoarece este o măsură “dăunătoare, periculoasă şi complet inutilă”.
Potrivit oficialului ungar, cu aceasta comunitatea vrea să răspundă la evenimentele care s-au petrecut în luna august, însă nu face altceva decât să dovedească inutilitatea introducerii plafonului de preţ şi faptul că de atunci continentul merge bine şi fără plafonarea preţurilor.
Ba mai mult, impunerea unui plafon ar putea duce la creşterea preţurilor, atât din cauza cantităţii disponibile limitate, cât şi din cauza faptului că preţul ar fi stabilit peste preţul actual al pieţei, a avertizat Péter Szijjártó, care a adăugat: “Ce mesaj transmite acest lucru comercianţilor şi vânzătorilor? Acesta arată în mod clar că suntem dispuşi să plătim mai mult pentru gaze naturale decât preţul actual al pieţei”. Ministrul de externe a numit periculoasă și iresponsabilă acest gen de intervenție artificială în funcționarea pieței, ceea ce este fără precedent până acum și, prin urmare, ar trebui efectuată cel puțin o investigaţie preliminară extrem de amănunțită. În opinia sa, soluţia ar fi creşterea volumului de gaze naturale, ceea ce presupune dezvoltarea infrastructurii. “Nu are niciun rost să construim porturi de gaze naturale lichefiate (GNL) în diferite părţi ale Europei dacă nu există conducte suplimentare disponibile”, a declarat şeful diplomaţiei ungare, care a mai spus: “În loc să ne ocupăm de această problemă importantă, ultimele luni au fost pierdute cu problema plafonării preţurilor la gaze naturale”. Ministrul a mai menţionat că a avut loc un vot de probă asupra propunerii preşedinţiei cehe a UE privind plafonării prețului gazelor, propunere care nu a fost votată de nouă state membre, printre care şi Ungaria, ceea ce nu a fost suficient pentru a forma o minoritate pentru a bloca această propunere. Péter Szijjártó a abordat şi problema aprovizionării cu petrol a Europei Centrale şi a subliniat că prin oleoductul Prietenia ajung din Rusia anual 19 milioane de tone de petrol în Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă. Iar singura rută alternativă, oleoductul Adria din Croaţia, are o capacitate de doar 12 milioane de tone pe an, toată lumea ştie asta de cel puţin jumătate de an şi totuşi nu s-a făcut nimic pentru extinderea acestuia, a reproşat Péter Szijjártó, adăugând: “Este o greşeală uriaşă a Uniunii Europene, deoarece aceasta nu este o problemă bilaterală, trilaterală sau cvadrilaterală, ci este o problemă europeană”. Ministrul de externe a mai precizat că prelungirea contractului Mol, care expiră la sfârşitul anului, este o problemă, deoarece partea croată a făcut o ofertă “injustă”, ceea ce ar însemna o creştere cu 80% a taxei de tranzit. “Această ofertă nu este altceva decât un abuz din partea croaţilor în situaţia de război, de situaţia de monopol, de faptul că din cauza războiului Ungaria, Slovacia şi parţial Cehia se pot afla într-o situație vulnerabilă”, a explicat ministrul. În acest context, Péter Szijjártó a solicitat Comisiei Europene să propună ca preţurile aplicate pe rutele alternative, devenite necesare din cauza războiului, să nu depăşească media europeană.