Evenimentul Zilei > Actualitate > Marius Petcu: drumul de la asistent medical la cel mai bogat sindicalist
Marius Petcu: drumul de la asistent medical la cel mai bogat sindicalist

Marius Petcu: drumul de la asistent medical la cel mai bogat sindicalist

Câştigă aproape 500.000 de lei pe an, dar spune că s-a îmbogăţit din terenuri. În deplasări, mănâncă, doarme şi bea pe banii sindicaliştilor.

Până în decembrie ’89 a fost un banal asistent medical la Secţia de radiologie a actualului Spital "Sf. Ioan". De loc din Alba-Iulia şi şcolit la Hunedoara, se aciuase pe la Bucureşti. Zice că avea două case şi o Dacie şi nu se mai găseşte nimeni care să spună dacă asistentul, pe atunci în vârstă de 35 de ani, se făcea că nu simte când i se vâra în buzunar Kentul şi, în sertar, nessul. Acum, la 55 de ani, are o casă şi un apartament în Capitală, încă una de vacanţă pe lângă Snagov, mai multe terenuri intra şi extravilane, bijuterii, tablouri, icoane şi 10 conturi în valută sau lei.

Poţi să cauţi cât doreşti, dar nu-i găseşti nicăieri CV-ul. Conform declaraţiei de avere, e unul dintre cei mai bogaţi, pe hârtie, lideri sindicali. Când l-am întrebat de avuţia sa, s-a înroşit şi s-a enervat brusc. Chestionat despre averile altor sindicalişti, a reînceput să zâmbească. E liderul sindicatului Sanitas şi preşedinte al CNSLR Frăţia. Îl cheamă Marius Petcu.

Şi-a creat o altfel de perspectivă

Entuziast şi oportunist, a simţit că umplerea vidului sindical de după Revoluţie echivalează cu găsirea găinii cu ouă de aur: "Am pornit de la «Sf. Ioan» şi, împreună cu câţiva colegi din teritoriu cu care am fuzionat, am înfiinţat Sanitasul, pe 1 februarie ’90. La început am fost vice… Acum nu mai mi-e dor de meserie, deşi mi-a plăcut. Am considerat că pot să fac mai mult, pentru mai mulţi. Mi-am creat o altfel de perspectivă!".

Spune că de mic a fost un tip conflictual şi revendicativ: "În şcoală, liceu şi, mai ales, în postliceală am adunat colegi care nu erau mulţumiţi de regulile acelei societăţi. Am polarizat energii! Securiştii au vrut să mă exmatriculeze!", bravează fostul asistent medical: "Dacă mi-aş fi continuat activitatea profesională, tot aş fi fost un lider, dar local… Aş fi fost acum asistent-şef sau aşa ceva. O altă variantă era să emigrez şi mi-aş fi făcut meseria afară!".

Avere de sindicalist

Că meseria de sindicalist a fost o alegere bună pentru fostul asistent medical o dovedeşte şi declaraţia sa de avere. Dacă în anii ’90 deţinea două apartamente şi o Dacia, în două decenii, printre greve şi mitinguri, a adunat în 10 conturi aproape 60.000 de euro şi 400.000 de lei. Soţia sa, Claudia Petcu, vice la CNSLR-Frăţia, are tot 10 conturi, în care a agonisit 100.000 de euro, 10.000 de dolari şi 270.000 de lei. Familia Petcu a mai adunat bijuterii, ceasuri, tablouri şi icoane în valoare de 20.000 de euro. Nici la imobiliare nu stă prost: un apartament şi o vilă în Bucureşti, o casă de vacanţă în Ilfov. Lista continuă cu trei terenuri intravilane în Capitală şi Ilfov şi un terent agricol la Snagov.

Liderul sindical spune că nu are maşină, pentru că o foloseşte pe cea de serviciu. În declaraţia de avere este trecută o motocicletă Honda, un autoturism Toyota, pe care-l conduce soţia, şi un ATV SYM.

Reţeta financiară a lui Petcu

Liderul CNSLR-Frăţia şi al Sanitas spune că reţeta financiară prin care s-a îmbogăţit este simplă. Urmează o placă bine-cunoscută: "În ’89 nu trăiam în cort! Părinţii, medici, erau înstăriţi. Am evoluat, ca orice om… Am făcut afaceri cu terenuri în perioada de boom imobiliar". Se enervează: "OK, vă explic acumulările din averea mea. Am o casă pe care o plătesc în 15 ani. Aşa, am un teren, moştenire. E prin Teleorman, nu l-am văzut niciodată. Este undeva, pe acolo, pe câmp. Am o locaţie pe lângă Snagov, la Vlădiceasca. Era o perioadă când, stând acolo, am văzut cât de uşor se fac banii cu tranzacţii imobiliare. Era perioada când terenurile se cumpărau cu 0,5 dolari. Asta era în ’95-’96. Cu nişte resurse pe care le aveam la bancă, am cumpărat. Apoi a venit o perioadă de creştere, pentru care nu am niciun merit, şi am valorificat. De exemplu, un teren care stătea degeaba şi pe care am dat câţiva lei l-am vândut şi mi-a adus nişte sume, care astăzi se regăsesc în conturile mele".

350.000 de lei
a câştigat, liderul CNSLR Frăţia, în 2010. A încasat alţi 147.000 din proiecte cu finanţare europeană. În total 497.000 de lei. Marius Petcu are 60.000 de euro şi 400.000 de lei în zece conturi

FĂRĂ NUMĂR

Leafă de lider sindical

Potrivit declaraţiei sale de avere, Marius Petcu a câştigat, în 2010, în jur de 350.000 de lei. În plus, din proiectele cu finanţare europeană a adunat 147.000 de lei. În total, 497.000 de lei.

Prin comparaţie, un medic primar câştigă în jur de 60.000 de lei pe an, iar un profesor cu vechime, 50.000 de lei.

Mulţi spun că liderii sindicali au făcut averi pe spinarea entităţilor pe care le conduc. Marius Petcu susţine că cei pe care îi reprezintă îi stabilesc leafa: "Primesc lunar o indemnizaţie fixată de colegii mei, echivalentă cu un salariu de medic primar".

Pentru mai multă claritate, anul trecut, Petcu a încasat 129.998 de lei de la Federaţia Sanitas, 86.781 de la C.N.S.L.R.-Frăţia, 8.700 de la IESS, 82. 353 de la OAMMR. Ca membru în CA la SIND România a încasat 14.383 lei şi tot ca membru CA la Realitatea Media SA – 35.432 de lei.

"Pe mine nu mă costă deplasările în străinătate pentru că sunt asumate de orga nizaţie. Lucrurile astea, într-o viaţă normală, de civil, nu le ai. Mi-ar fi afectat bugetul. Sunt lucruri prevăzute în bugetul nostru".
Marius Petcu

DIRECT

"Fraţilor, ăsta sunt!"

Marius Petcu spune că nu are mustrări de conştiinţă atunci când el, un lider bogat, îi reprezintă pe cei care au salarii de mizerie sau îşi pierd locurile de muncă. Este conştient că "apare o discrepanţă evidentă", însă are o explicaţie. "Asta nu înseamnă că nu mă lupt pentru drepturile lor în aceeaşi măsură. Dar n-a trebuit să fac abstracţie de viaţa mea. Adică ce ar trebui să facă un lider sindical? Astăzi să nu fi venit la dumneavoastră întrun costum şi cu cravată?! Eventual să fi venit într-o salopetă, cu o bască pe cap, murdărit de ulei".

Cât despre verificarea averilor de către ANI, crede că este vorba despre o încercare de discreditare. A testat şi reacţia sindicaliştilor: "M-am dus într-o conferinţă la Herculane şi leam zis: «Fraţilor, eu ăsta sunt! Astea sunt veniturile pe care voi mi le-aţi furnizat prin aprobările voastre, astea sunt bunurile pe care le am şi vreau să ştiu dacă e o problemă să vă mai reprezint în continuare, să vă conduc în continuare. Dacă da, îmi depun mandatul»". Spune că oamenii l-au înţeles, n-au avut nimic de obiectat.

MARIAJ EŞUAT

Sub pălăria lui Vîntu

Rugat să explice ce înseamnă un sindicat din punct de vedere financiar, Marius Petcu e generalist: "Resursele financiare provin din cotizaţii, donaţii sau sponsorizări". Nu dă exemple. La întrebarea care e fondul sindicatului administrat de el, Petcu e secretos: "Nu pot să spun! O decizie internă spune că nu sunt date publice!". Într-o secundă, se contrazice: "Noi depunem bilanţul anual. La administraţia financiară găsiţi totul…".

Din patrimoniul fostului UGSR nu mai vin bani de mult: "Au venit de două ori, în 20 de ani, dividende de câteva sute de mii de euro. Cotizaţia membrilor e de 1% din venit, dar la noi ajung doar 24%, restul rămâne la unitatea de bază. Din banii intraţi se plătesc consumabilele, deplasările, cheltuielile de organizare şi programele operaţionale. Tabere pentru copiii sindicaliştilor nu se mai fac de la începutul anilor ’90". Marius Petcu a făcut parte, alături de Dumitru Costin, Matei Brătianu, Iacob Baciu şi Ion Popescu, toţi importanţi lideri de sindicat, din CA-ul de la Realitatea-Caţavencu. Prin atragerea acestora sub aceeaşi pălărie, Sorin Ovidiu Vîntu putea controla o uriaşă masă de manevră cu ajutorul căreia ar fi urmărit să obţină patrimoniul UGSR: "Nu l-am cunoscut niciodată pe Vîntu. La Realitatea eram plătiţi, simbolic, cu 1 leu. Am vrut să influenţăm politica editorială! Nu s-a reuşit… Nu văd cum putea Vîntu să pună gheara pe patrimoniul UGSR". În declaraţia de avere scrie că, de la Realitatea TV, Petcu a încasat 35.432 de lei.

Zice că a fost ofertat de mai toate partidele: "Intrarea în politică ar fi fost o formă de dezertare pe care colegii mei n-o merită. Cei care au optat pentru politică s-au rupt de organizaţia sindicală". Unul dintre cei care au făcut pasul a fost chiar naşul său de cununie, Miron Mitrea: "Când a fost ministru, Mitrea a fost cel mai căutat. A încercat să-i ajute pe toţi". La final, spune că ascultă romanţe, că se dă în vânt după vişinată, dar că: "Orice bărbat serios bea şi şpriţ!". Petcu se uită la ceas, un Omega de vreo 2.000 de euro. Are întâlnire cu preşedintele Băsescu: "E prima oară când am o uşă la un nivel aşa înalt în domeniul Sănătăţii". Dă să plece: "Să nu mă loviţi prea tare!".

CONCURENŢĂ

A cui e mai mare

LIVIU LUCA

Liderul sindicatului Petrom nu şi-a publicat declaraţia de avere, însă "Libertatea" a scris că afaceristul are la Păuleşti, Prahova, un domeniu uriaş, cu o curte mare şi cu o piscină pe măsură.

Acesta mai are în Ploieşti patru apartamente la ultimul etaj al unui bloc şi o cramă într-un alt sat din judeţ.

Se pare că mai deţine imobile numeroase în Ploieşti, în localităţile prahovene Vărbilău şi Brebu, crame, o exploatare piscicolă, afaceri în viticultură şi în mass-media.



ION RĂDOI

Şef peste sindicatele de la metrou de 19 ani, are un apartament în centrul Capitalei, două case de vacanţă, una în localitatea Cândeşti, Dâmboviţa, şi alta în Sinaia, Prahova.

În 2008, conform ultimei declaraţii de avere pe care a dat-o, a câştigat 83.216 euro.

Conduce Audi Q5, echipat cu tot cu şofer, care îl ia în fiecare zi de acasă.
SURSA: LIBERTATEA



VASILE MARICA

Preşedintele Sindicatului Naţional Vamal Unirea are un teren intravilan la Otopeni, un apartament şi o casă.

Maşini: Toyota Yaris şi un Volkswagen Golf, cumpărat în 2010.

Are un împrumut de 150.000 de euro, scandent în 2038.

Veniturile ca preşedinte la două sindicate sunt de 44.436 lei, respectiv – 44.514 lei.
SURSA: LIBERTATEA