Afecțiunile neurologice, în principal, Accidentul Vascular Cerebral (AVC) și Traumatismele Cranio-Cerebrale (TCC) au accentuat în ultima decadă evoluții barometrice îngrijorătoare în rândul populației globului, determinând oamenii de știință să amplifice dezvoltarea conceptului de prevenție, al diagnosticării rapide, al tratamentelor inovative și, în special, cel al neurorecuperării.

Sub aceste auspicii sumbre, cercetători dedicaţi lumii ştiinţifice medicale se reunesc periodic pentru a dezbate temele de actualitate, dar şi cele mai recente descoperiri, împreună cu profesori şi medici din domeniul neurologiei, neurochirurgiei şi neuroştiinţelor. În acest sens, o amplă manifestare a avut loc în perioada 7-9 noiembrie 2019, la Baku, Azerbaidjan şi a reunit a –XV-a ediţie a Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii(SSNN) şi cea de-a XII-a ediţie a Conferinței Asiatice dedicate Neuroplasticității.

 

În România, 434.000 de cazuri noi și vechi

Căderile și accidentele rutiere au fost cauzele principale ale traumatismelor  în majoritatea regiunilor. La minori (0-18 ani), aproximativ 50 % din cazurile cu traumatism craniocerebral (TCC) care se prezintă în urgență, au ca principal cauză căderile, acest procent ajungând la peste 75% în cazul pacienților cu vârsta de peste 65 de ani. La pacienții vârstnici căderile fac parte din tabloul clinic al multor boli neurologice , cum ar fi AVC, boala Parkinson, demența sau polineuropatiile. La un procent de aproximativ 20 % dintre minorii care ajung în UPU cu traumatisme, cauza este lovirea cu sau de un obiect dur.

Creșterea incidenței TCC ar putea continua în timp, având în vedere creșterea densității populației în anumite zone, îmbătrânirea populației și utilizarea tot mai mare a autovehiculelor, motocicletelor,  bicicletelor si trotinetelor.În SUA, mor în medie 155 de oameni pe zi, din cauza unui traumatism care include și afectarea creierului. Numărul pacienților care supraviețuiesc unui traumatism al măduvei spinării este de așteptat să crească, ceea ce în anumite zone poate deveni o povară economică foarte mare ținând cont de nevoile speciale de îngrijire pe care le au aceste persoane, cele mai multe dintre ele fiind în scaun cu rotile. În România, datele sunt absolut îngrijorătoare. Ultimul raport arată aproximativ 170.000 de cazuri noi și peste 434.000 de cazuri noi și vechi, țara noastră ocupând astfel, al doilea loc din Europa Centrală după Polonia.

 

55 de milioane de TCC si peste 27 de milioane de TVM la nivel mondial

Leziunile traumatice ale creierului sau traumatismul craniocerebral continuă să reprezinte o cauză principală de deces și morbiditate la nivel mondial, fiind o problemă majoră de management pentru clinicieni și o sursă considerabilă de frustrare pentru pacienți.  Rata mortalității cauzată de TCC la populația sub 35 de ani este de 3,5 ori mai mare în comparație cu cea provocată de cancer și bolile de inimă împreună. Tratamentul TCC reprezintă una dintre cele mai neeficiente intervenții medicale din punct de vedere al costurilor.  Povara economică și socială a TCC are implicații la scară globală. În ultimii ani TCC a fost recunoscută ca o problemă gravă de sănătate publică, în situații de urgență, misiunea medicului fiind una extrem de dificilă.

Din cauza resurselor limitate, de multe ori în urgență , trebuie identificați pacienții cu TCC care au nevoie de tratamente medicamentoase mai agresive și care dintre pacienți pot fi trimiși în siguranță acasă. TCC duce adesea la o dizabilitate persistentă, în special din cauza deficiențelor cognitive. Majoritatea supraviețuitorilor sunt tineri și au o speranță de viață aproape normală.

Domeniile cognitive ale memoriei, funcția executivă și viteza de procesare sunt frecvent afectate. În 2016, în întreaga lume s-au înregistrat peste 27 de milioane de cazuri noi de TCC și aproape un milion de cazuri noi de traumatisme ale măduvei spinării (traumatisme vertebro-medulare, TVM), incidența fiind de 369 cazuri noi de TCC la 100.000 de locuitori și 13 cazuri noi de TVM la 100.000 de locuitori. Daca ne gândim la totalitatea cazurilor, care reprezintă suma dintre cele noi și cele vechi, datele sunt impresionante. Potrivit ultimului raport publicat in 2019, numărul înregistrat este 55 de milioane de TCC si peste 27 de milioane de TVM .

 

Neurorecuperarea eficientă, doar în echipe multidisciplinare

Costul financiar al îngrijirilor medicale necesare pacienților cu TCC rămâne unul foarte mare. Povara economică  este și mai mare atunci când victimele unui TCC dezvoltă una sau mai multe complicații neurologice, cum ar fi cefaleea cronică, epilepsia sau demența. În afara complicațiilor neurologice pot să apară și complicații de ordin psihologic, cognitiv, comportamental și social. Cele mai multe traumatisme cranio-cerebrale sunt minore și nu necesită intervenție medicală în urgență. Dar există câteva semne de avertisment, care nu ar trebui trecute cu vederea de către pacienți sau familiile acestora și anume sângerarea masivă la nivelul zonei lovite sau de la nivelul nasului, gurii sau urechilor, pierderea stării de conștiență, durere puternică de cap asociată cu amețeală, somnolență sau greață cu vărsături, paralizie, probleme de coordonare, de vorbire sau de vedere. În primele ore sau zile de la producerea unui traumatism, pot să apară simptome/semne noi, complicații neprevăzute, iar starea pacientului se poate agrava brusc, evoluând în unele cazuri până la moarte subită.

 

Pentru unii pacienți, traumatismul cranian reprezintă debutul unei boli care durează toată viața. Mulți dintre cei care au suferit un traumatism prezintă sechele, chiar și cei cu traumatisme craniene ușoare. Tulburările cognitive (atenție, memorie, limbaj, percepție) afective și comportamentale sunt cele mai frecvente și importante cu care se confruntă acești pacienți, ele având un impact deosebit și asupra familiei, dar și a societății. Aceste deficite determină o dependență socială a bolnavilor, chiar în absența unor dizabilități fizice, afectând capacitatea de muncă, relațiile familiale, activitățile zilnice” a declarat Prof. Dr. Dafin Mureșanu.

 

Cele mai frecvente complicații pe termen scurt asociate TCC includ disfuncția cognitivă, dificultățile de procesare senzorială și comunicare, convulsiile imediate, hidrocefalia, pierdere de lichid cefalorahidian (LCR), leziuni ale structurilor sistemului nervos, tinitus, insuficiență de organ și politraumă . Politrauma poate include disfuncții pulmonare, cardiovasculare, gastrointestinale, dezechilibre hidro-electrolitice și hormonale, tromboză venoasă profundă, coagulare excesivă și leziuni nervoase.

 

Totodată , Prof. Dr. Dafin Mureșanu a precizat că “și cele mai frecvente complicatii psihiatrice sunt reprezentate de depresie, anxientate generalizată, atacuri de panică, tulburări fobice, tulburare de stres posttraumatic, dependență de diverse substanțe.Cefaleea este o complicație obișnuită a leziunii traumatice cerebrale , în special a celor ușoare. Aceste dureri de cap pot avea caracteristicile migrenei,  ale tensiunii sau a altor tulburări de cefalee primare, dar sunt adesea mixte, nesistematizate și pot fi dificil de gestionat. Durerile de cap pot aparea foarte des, dacă nu chiar zilnic, și adesea cefaleea încetinește  recuperarea după un traumatism”.

 

Acesta a adăugat că “un management adecvat în tratarea eficientă a acestor cazuri presupune existența unor echipe multidisciplinare formate din medic de medicină de urgență, medic neurolog, neurochirurg, psihitaru și psiholog care să evalueze complet pacienții și care să asigure un tratament individualizat de recuperare neuropsihologică”.

 

Costuri și de 4 milioane de dolari

Specialiștii estimează că, la nivel mondial, 5-7 dolari din 1.000 sunt cheltuiți pentru grija acordată pacienților cu TCC sau din cauza consecințelor produse de astfel de răniri. Deși impresionante, aceste cifre subestimează magnitudinea problemei, ele bazându-se doar pe datele oferite de cazurile internate în spital. Aproximativ 80-90% dintre traumatismele cranio-cerebrale sunt considerate ușoare și nu necesită îngrijiri medicale. În SUA, pentru un pacient cu traumatism cranian, care necesită recuperare, costurile sunt de aproximativ 200.000 de dolari, în primul an. Pentru pacienții cu traumatisme minore sau medii care nu necesită recuperare, cheltuielile se ridică la aproximativ 15.000 de dolari. Costurile date de îngrijirea unui pacient cu traumatism cranio-cerebral sever, pentru tot restul vieții acestuia, pot ajunge şi la 4 milioane de dolari. În Europa, costurile directe anuale pentru un pacient cu traumatism cerebral sever sunt de peste 18.000 euro. În medie, pentru un pacient cu traumatism cerebral, se cheltuie aproximativ 9.000 de euro. În țara noastră costul mediu pentru un pacient cu traumatism cranio-cerebral este de cca 3.500 de euro. În România, numărul cazurilor de traumatisme cranio-cerebrale este în creştere alarmantă, principala cauză fiind accidentele rutiere, 75% dintre persoanele decedate în astfel de cazuri au suferit un traumatism cranio-cerebral. Anual, în țara noastă, se înregsitrează aproximativ 170.000 de cazuri noi și peste 434.000 de cazuri noi și vechi de Traumatisme Cranio Cerebrale.

 

Baku a găzduit peste 300 de participanți, din 17 țări

Reuniunea celor două mari evenimente din domeniul neurologiei s-a bucurat de prezenţa a 300 de personalităţi ale lumii medicale neurologice mondiale din 17 ţări (SUA, Rusia, Germania, Israel, Polonia, Suedia, Austria, Italia, Ucraina, Uzbekistan, Thailanda, Republica Moldova, Coreea de Sud, Vietnam, Argentina, Kazahtan şi România). În organizarea acestei ample manifestări de către Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi Academy for Multidisciplinary Neurotraumatology s-au alăturat Societatea de Neurologie din România, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj Napoca, Academia de Ştiinţe Medicale din România şi Institutul de Cercetare RoNeuro din Cluj Napoca, precum  şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR).

Este remarcabil şi îmbucurător că neurologia românească, prin valorile sale, continuă să fie prezentă şi apreciată în cadrul unor astfel de dezbateri de top la care participă anual , personalităţi ale cercetării ştiinţifice medicale, profesori neurologi şi neurochirurgi din întreaga lume, fapt ce demonstrează încă odată că întreaga cercetare ştiinţifică neurologică din România şi aplicabilitatea acesteia în practica medicală sunt superpozabile celor din state cu un puternic grad de dezvoltare socio-economica subliniat  Prof.Dr. Dafin Mureşanu, preşedinte al SSNN şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS).

Te-ar putea interesa și: