Federaţia Organizaţiilor de Pescari de la Marea Neagră, constituită din 27 de membri agenţi economici şi care face parte din Coaliţia Micilor Pescari Costieri de la Delta Dunării şi Marea Neagră, trage un semnal de alarmă asupra problemelor grave cui care se confruntă pescarii români în acest moment.

Pescuitul la Marea Neagră este monitorizat direct de Comisia Europeană prin Direcția de Pescuit care este direct subordonată Comisarului european pentru Mediu și Pescuit. În ultimii zece ani, situația pescuitului la Marea Neagră este foarte grea, doarece funcționăm după o lege învechită, OUG23/2008, transformată în Legea nr.317/2009, care nu ține cont de noile modificări ale Reg. Comisiei Europene privind pescuitul, iar Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură a fost condusă de președinți care nu cunosc problemele cu care ne confruntăm și nu sunt capabili să găsească un management pentru rezolvarea lor, se plâng cei de la Federatia Organizaţiilor de Pescari de la Marea Neagră.

Un aspect foarte grav este că, în luna martie 2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a primit un raport de audit de la Comisia Europeană care cuprinde 12 puncte negative și mențiunea că dacă nu se rezolvă urgent, se închide pescuitul. Actualul Președinte ANPA, pus în funcție de Ministrul Oros, nu a rezolvat nimic timp de un an din problemele pescuitului românesc și politic se dorește de către PNL să rămână în funcție, se mai arată într-un comunicat al Federaţiei.

România nu deține porturi pescărești

Privind investițiile în infrastructura marina, astăzi de la gurile Dunării și până la Vama Veche România nu deține porturi și adăposturi pescărești necesare pentru ambarcațiunile de pescuit românești. În anul 2009, în baza unei ordonanţe de urgenţă, ANPA primit un teren de 100.000 mp în Portul Comercial Midia Năvodari pentru construirea unui PORT PESCĂRESC și până astăzi a obținut doar un Certificat de Urbanism iar cel mai grav aspect a pierdut finanțări de aproape 15 milioane de euro din fonduri europene alocate pentru pescuit

În același an, aceeași agenție a primit 12 plaje împărțite de la Năvodari la Vama Veche unde trebuiau construite ADĂPOSTURI PESCĂREȘTI în care să acosteze ambarcațiunile mici costiere și care în anul 2020 au fost returnate Direcției Bazinale Apele Române.

Pescarii români care își desfășoară activitatea de la Năvodari la Sulina cer astăzi autorizații de pescuit de la două instituții ale statului român: una, de la mal la adâncimea de 20 m, de la Administrația Biosferei Delta Dunării, iar cealaltă, pentru cei care pescuiesc de la 20 m adâncime în larg, de la Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură. Această realitate este reglementată de Legea 82/1993.

Fondurile europene pentru pescuit nu au ajuns în infrastructură

Direcția Generală AMPOP din cadrul MADR care gestionează fondurile europene pentru pescuit din 2007 până astăzi nu a finanțat proiecte de infrastructură pentru pescuitul românesc cum spun recomandările Comisiei Europene, în schimb a finanțat în fiecare alocare câte 150 milioane de euro amenajările piscicole din România cuprind aproximativ 100.000 de hectare și realizează o producție pe an de 10.000 tone de peşte.

Comunitatea Europeană a susținut ideea că statele membre trebuie să acorde AJUTOARE COVID pescarilor de la mare, că un exemplu pescarii bulgari au primit 8 milioane de euro în luna martie 2020 și statul român astăzi pentru cei 3 milioane de euro propuși nu au făcut procedurile de acordare.

În anul 2020, Parlamentul României și Președintele au promulgat Legea 236/2020 prin care începând din anul 2021 MADR prin APIA trebuia să acorde un ajutor de 200 euro/tonă de peste capturat și comercializat pe teritoriul României, iar domnii Cîțu și Oros prin OUG225/30.12.2020 au hotărât să primim ajutoarele din 2022, afirmă reprezentanţii Federaţiei Organizaţiilor de Pescari de la Marea Neagră.

Se cere rezolvarea urgentă a următoarelor probleme:

  • Să fim ascultați și consultați de către instituțiile statului care se ocupă de pescuit.
  • Să se reorganizeze urgent Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură prin consultarea organizațiilor profesionale, iar personalul cu principii și sisteme învechite de lucru să fie înlocuit cu oamenii care în primul rând acceptă Politică Europeană de Pescuit.
  • Să existe o singură instituție a statului român care coordonează activitatea de pescuit.
  • Să se realizeze urgent o STRATEGIE NAȚIONALĂ de DEZVOLTARE a pescuitului care să cuprindă investiții în infrastructură (porturi, adăposturi, depozite frig și fabrici de procesare).
  • Din OUG 225/30.12.2020 să se excludă capitolul pescuit.
  • Să modificăm urgent articole din următoarele legi (Legea 317/2009 și Legea 82/1993).
  • Să se realizeze urgent propunerile de la pag. 129 din PROGRAMUL DE GUVERNARE privind SECTORUL PESCĂRESC, deoarece noi pescării le auzim de zece ani fără un rezultat concret.