Autorităţile locale din Vâlcea au intrat în alertă după ce specialiştii au instituit cod verde la Ocnele Mari.
Astfel, în ultima lună, în subteranul minei de sare care s-a surpat în urmă cu opt ani a crescut nivelul saramurii cu aproape doi metri, iar din tavan au început să se prăbuşească bucăţi.
Două milioane de metri cubi de saramură
Reprezentanţii comisiei tehnice de la Ocnele Mari, care monitorizează permanent zona, susţin că în ultimele 20 de zile au avut loc frecvente mişcări microseismice în interiorul minei. În plus, specialiştii se aşteaptă ca noi deversări de saramură din subteran să aibă loc în perioada următoare. „S-au prăbuşit în jur de 16.000 de metri cubi de steril. Codul verde instaurat de specialişti înseamnă fenomene normale pentru o zonă cu probleme cum este cea de la Ocnele Mari. Totuşi, specialiştii avertizează că prin lunile aprilie-mai, din cauza dezgheţului, va avea loc o prăbuşire majoră“, explică situaţia Radu Renga, prefectul de Vâlcea. Doctorul în geologie Florian Zamfirescu, de la Facultatea de Geologie din Bucureşti, a studiat îndelung situaţia de la Ocnele Mari şi apreciază că în subteran se mai găsesc în jur de două milioane de metri cubi de saramură.
Localnicii sunt destul de speriaţi pentru că de opt ani stau cu frica în sân să nu le fugă pământul de sub case. „Noaptea se aud zgomote care vin din pământ. Dar nu avem ce face, stăm aici. Eu am mai fost strămutat o dată în 2001, nu mai vreau să plec“, spune localnicul Ion Feţelea. 59 de familii sunt în pericol şi ar trebui strămutate, însă refuză acest lucru pentru că nu au ajuns la nicio înţelegere cu statul privind cuantumul despăgubirilor.
„În pericol iminent ar mai fi doar şase familii, care s-ar afla chiar pe direcţia de deversare a saramurii. Oamenii sunt neliniştiţi, dar suntem pregătiţi să luăm măsuri pentru protecţia lor în caz de dezastru“, susţine Petre Iordache, primarul localităţii Ocnele Mari.
Primul dezastru de la Ocnele Mari a avut loc în septembrie 2001, când tavanul unei mine de sare din câmpul de sonde din Dealul Ţeica s-a prăbuşit, iar la suprafaţă au ieşit sute de mii de metri cubi de saramură şi de motorină. Patru sonde şi opt gospodării au fost înghiţite de pământ, iar 122 de familii au fost strămutate. Specialiştii apreciau la momentul respectiv că în subteran mai sunt câteva milioane de metri cubi de saramură.
Pentru limitarea dezastrului, autorităţile au construit un dig de retenţie care are o capacitate de peste 230.000 de metri cubi, şi au pus la punct un plan de prăbuşire controlată a minei. Prăbuşiri spontane, dar mai mici, urmate însă de inundaţii, au mai avut loc şi în 2004, 2005 şi 2007, când peste 125 de persoane au fost evacuate.
Recomandările noastre
