Guvernul a luat in calcul contributiile a circa 16.000 de directori de SA-uri, cu salarii medii de 7.000 de euro/luna.

In goana dupa banii de pensii, specialistii din Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) cauta si-n piatra seaca.

Ultimele modificari la legea societatilor comerciale vor aduce si ele bani la buget. Prevederea potrivit careia „remuneratia directorilor obtinuta prin contractul de mandat este asimilata salariului” va suplimenta BASS cu 1,14 miliarde de lei.

Specialistii Finantelor au pornit de la faptul ca exista 15.750 de societati pe actiuni viabile, iar directorii sunt platiti cu aproximativ 7.000 de euro pe luna, adica 22.400 lei.

Alta modificare legislativa ce sustine ca asociatul unic poate fi salariat al SRL-ului sau va aduce 217,7 milioane lei la buget, potrivit estimarilor MEF. Conditia este ca 20% dintre cei 42.000 de asociati sa incheie contracte de munca pe un salariu mediu lunar de 2.500 de euro.

Calculele specialistilor de la Finante au in vedere si scaderea contributiilor la bugetul asigurarilor sociale cu 803 milioane de lei, in urma introducerii Pilonului II de pensii.

In 2008, toti contribuabilii de pana la 35 de ani si, optional, cei cu varste cuprinse intre 35 si 45 de ani vor vira, prin intermediul ANAF, 2 puncte procentuale din cele 9,5% din contributia la bugetul de pensii catre societatile de administrare a fondurilor private de pensii, autorizate de Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private.

Potrivit estimarilor specialistilor de la Finante, contributiile la Pilonul II de pensii vor reduce sursele de finantare a majorarii pensiilor pana la valori de 8,4 miliarde de lei in 2008, 5,55 miliarde de lei in 2009, 4,78 miliarde de lei in 2010, 4,3 miliarde de lei in 2011, 3,85 miliarde de lei in 2012 si 3,3 miliarde de lei in 2013.

Diferente colosale Suma care va trebui sa fie transferata, anul viitor, de la bugetul de stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat (BASS) se ridica la 840 milioane de lei, potrivit estimarilor facute de specialistii Ministerului Economiei si Finantelor.

Pentru comparatie, amintim ca Administratia Prezidentiala prevede pentru anul viitor un deficit la BASS mult mai mare, ce depaseste 7 miliarde de lei, dupa cum se arata in documentul publicat, saptamana trecuta, de presedintele Traian Basescu.

Majorarea pensiilor cu 43% incepand cu anul viitor cere 8,8 miliarde de lei (2,8 miliarde de euro) in plus la BASS, conform calculelor facute de reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor.

Astfel, pentru cresterea punctului de pensie la valoarea de 568,1 lei, ajungand la un nivel de 37,5% din salariul mediu brut, bugetul asigurarilor sociale va mai avea nevoie de aproape 7,77 miliarde de lei. Iar impactul reducerii CAS cu 6 puncte procentuale va avea un impact de peste un miliard de lei.

Surse de finantare O mare parte din suma necesara, 7,9 miliarde de lei, va fi acoperita cu ajutorul catorva masuri fiscale pe care le au in vedere specialistii de la Finante. Potrivit calculelor acestora, egalizarea bazei de impunere a contributiilor pentru bugetul de pensii similar cu cea de la sanatate va genera un plus de aproximativ 1,9 miliarde de lei.

Aceasta inseamna ca angajatii vor plati 9,5 puncte procentuale pentru pensii si din veniturile care nu contribuiau pana in prezent la buget: stimulente, prime, cenzorate, consilii de administratie etc.

Anularea plafonului de cinci salarii medii brute ca baza de colectare a contributiilor va aduce la buget 382 milioane de lei. Alte surse de venituri suplimentare la BASS, care genereaza un total de 4,95 miliarde de lei, sunt majorarea salariilor (un plus de 3,8 miliarde de lei), cresterea numarului de salariati (392,6 milioane de lei), precum si o colectare de 60%-70% a restantelor la buget (763 milioane de lei).