CCR a decis că majorarea punctului de pensie cu 40% ar fi constituțională.
Curtea Constituţională a României discută miercuri sesizările Guvernului cu privire la legile pentru aprobarea rectificării bugetului de stat. În aceeaşi discuţie intră şi rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.
Azi, CCR poate lua o decizie istorică pentru pensionarii îşi doresc pensii cât mai mari pentru a putea face faţă cheltuielilor. În prim-plan este majorarea cu 40% a punctului de pensie.
Pensii la CCR. Cum s-a ajuns aici?
În octombrie 2020, Guvernul României a sesizat CCR pentru controlul de constituţionalitate privind Legea pentru aprobarea OUG 135/2020. Adică cea despre rectificarea bugetului de stat pe anul 2020.
Şi Legea pentru aprobarea OUG 136/2020 - rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. Executivul a semnalat că Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii.
Totodată, Guvernul a acuzat că au fost ignorate şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale. Ce înseamnă cele expuse?
„În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, s-a precizat în sesizarea Guvernului României.
Pensii mărite la CCR, dar de unde bani?
Guvernul a mai arătat că parlamentarii „nu au identificat sursele clare de finanţare” a majorărilor propuse. Practic, se urmărea majorarea punctului de pensie, dar fără a acoperi cheltuielile urmărite.
De asemenea, Executivul a reliefat că se dorea majorarea fără a fi reflectat principiul echilibrului bugetar, potrivit Constituţiei. Guvernul Orban a explicat de ce nu s-a putut forţa o majorare mai mare pentru pensii, aşa cum dorea PSD.
„Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv de 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat”, a arătat Executivul.
Pensii mărite vs. deficit bugetar uriaş în 2021
CCR are de luat miercuri mai multe decizii importante, printre care şi cea legată de pensii.
„Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 lei, aşa cum a modificat legiuitorul, şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde lei în 2020.
Respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05% din PIB). Or, execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB.
În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar.
În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini”, a mai completat Executivul.
CCR judecă miercuri şi cazul Romexpo
CCR ar putea pronunţa miercuri o altă decizie importantă în cazul sesizării USR şi UDMR cu privire la terenul Romexpo. Este vorba despre legea prin care 46 hectare de la Romexpo trec din proprietatea statului în cea a Camerei de Comerţ şi Industrie a României.
Obiectivul ar fi dezvoltarea unui proiect imobiliar. USR şi UDMR au depus în septembrie o sesizare de neconstituţionalitate în cazul acestei propuneri legislative.
Camera Deputaţilor adopta la 2 septembrie transmiterea cu titlu gratuit Camerei de Comerţ şi Industrie a României a terenurilor proprietate privată a statului aflate în folosinţa gratuită a acestei instituţii, incluzând terenul de 46 hectare de la Romexpo.
Asta însemna că până în 2053, Camera de Comerţ beneficia de un drept de folosinţă gratuită a terenurilor Romexpo.
Iohannis, grindurile, insulele şi CCR
CCR mai dezbate miercuri sesizările preşedintelui Klaus Iohannis şi ale Guvernului României. În prim-plan este legea despre regimul fiscal derogatoriu pentru terenurile din insule şi grinduri.
Legea prevedea un regim fiscal derogatoriu pentru terenurile din insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat. Ea mai viza construcţiile ridicate, activităţile economice de producţie de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică şi comerţ cu amănuntul din aceste zone.
Iohannis indică faptul că pentru terenurile respective, legea prevede scutirea de la plata taxei pe teren. Astfel se stabilea o derogare expresă de la aplicarea prevederilor Codului fiscal.
În acele zone, veniturilor barurilor, cluburilor de noapte, discotecilor şi cazinourilor urmau să fie scutite de impozitul de 5%.
În ceea ce priveşte construcţiile şi activităţile economice se prevedea că taxele şi impozitele locale calculate şi datorate potrivit Codului fiscal se reduceau cu 50%.
Iohannis susţine că impunerea acestor derogări de la Codul fiscal determină o reducere a veniturilor la bugetul de stat. Astfel, potrivit Constituţiei, este necesară indicarea sursei de finanţare şi solicitarea fişei financiare.
„Preşedintele arată că pentru acest act normativ s-a solicitat doar punctul de vedere al Guvernului, nu şi fişa financiară obligatorie. El precizează şi că nici expunerea de motive a legii criticate nu detaliază impactul bugetar al soluţiilor legislative preconizate”, arată Agerpres.
CCR trebuie să se ocupe şi de rectori
Curtea Constituţională discută tot miercuri sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind mandatul nelimitat al rectorilor.
Este vorba despre aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 79/2020 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale 1/2011.
„Preşedintele menţionează că OUG 79/2020, aprobată prin legea criticată, modifică şi completează Legea 1/2011 cu privire la elaborarea şi aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul liceal militar şi reglementează admiterea prin repartiţie a absolvenţilor acestui tip de învăţământ în instituţiile de învăţământ superior militar, având în vedere contextul generat de actuala pandemie de COVID-19.
De asemenea, actul normativ elimină dispoziţia potrivit căreia mandatele rectorilor erau limitate la două mandate succesive, acestea putând fi astfel reînnoite fără nicio limită.
Stabileşte că pregătirea psihopedagogică trebuie să asigure şi competenţe digitale pentru organizarea procesului de învăţământ în modul online.
Prevede că formarea continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control trebuie să asigure şi competenţe digitale pentru organizarea procesului de învăţământ în modul online”, mai arată agerpres.ro.