Milioane de pensionari aşteaptă cu nerăbdare concluziile pe care le vor trage miercuri magistraţii de la Curtea Constituţională a României cu privire la posibilitatea de avea o pensie mărită peste valoarea stabilită ultima oară de Guvernul României.
Astfel, conform Agerpres, la CCR se discută miercuri sesizarea Guvernului cu privire la legea pentru aprobarea rectificării bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. La această situaţie s-a ajuns după ce la mijlocul lunii octombrie, Executivul a sesizat Curtea Constituţională în vederea exercitării controlului prealabil de constituţionalitate privind Legea pentru aprobarea OUG 135/2020 - rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 şi Legea pentru aprobarea OUG 136/2020 - rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.
Ce înseamnă asta? Practic, în sesizarea adresată CCR, Guvernul României a subliniat încă o dată care sunt argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice.
Ce argumente are guvernul Orban?
„În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, au transmis reprezentanţii Guvernului României. De asemenea, specialiştii din aparatul lui Ludovic Orban arată că parlamentarii „nu au identificat sursele clare de finanţare” a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar.
În opinia acestora, în acest context, o altă majorare a pensiilor peste cea aprobată ultima oară ar încălca dispoziţiile constituţionale: „Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv de 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat.”
O creştere cu 333 lei a punctului de pensie în România (n.r. - 1.775 de lei) aşa cum a modificat legiuitorul şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune „un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05% din PIB)”. Oricât de atrăgătoare sunt aceste deziderate, ele intră în contradicţie cu execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020, care a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB.
Pandemia a afectat inclusiv pensia
În condiţiile actualei crize generate de pandemia de coronavirus, presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente. Astfel, riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, iar Executivul consideră că Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar, nicidecum să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv. Mai presus de toate, asta ar trebui să înţeleagă milioane de pensionari.
Guvernul Orban susţine că „Legislativul nu nerespectă astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini”. Mai mult decât atât, Executivul subliniază că rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza „analizelor şi studiilor de impact”, penru a nu afecta sub nicio formă echilibrul între toate domeniile care au necesitat finanţare. Asta ar însemna, cel puţin în teorie, ca impactul economic al crizei sanitare să fie redus la „cel mai mic nivel posibil”.
„Distorsionarea construcţiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetăţenilor, inclusiv al prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli. Totodată, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situaţia economică internaţională provocată de pandemie şi maximă precauţie în menţinerea echilibrelor bugetare în beneficiul tuturor cetăţenilor”, arată Guvernul.